Radu Mazăre, transferat la Penitenciarul Poarta Albă pentru audierea unui alt dosar

Fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a fost adus la DNA Constanța pentru a fi audiat într-un dosar privind construirea unui hotel pe plaja din Mamaia. În același dosar mai sunt cercetați și actualul edil, Decebal Făgădău, dar și alți actuali sau foști angajați ai Primăriei Constanța.

Radu Mazăre a fost transferat, temporar, de la Penitenciarul Rahova la Penitenciarul Poarta Alba din județul Constanța, conform procedurilor, la solicitarea DNA Constanța, fiind necesară audierea sa într-un dosar în care este acuzat că ar fi eliberat ilegal o autorizație de construire pentru un hotel ridicat pe plaja stațiunii Mamaia.

El a ajuns, miercuri, în jurul orei 10.00 la DNA Constanța, fiind dus la audieri, scrie Mediafax.

După audieri, fostul primar al Constanței va fi dus tot la penitenciarul de la Poarta Albă, dar se va întoarce, joi, la Rahova, unde ispășește o pedeapsă de nouă ani de închisoare.

În dosarul în care a fost adus la DNA Constanța pentru audieri, Radu Mazăre este urmărit penal, din decembrie 2017, alături de alte persoane, actuali sau foști angajați ai Primăriei Constanța, între care și actualul primar, Decebal Făgădău, la data respectivă viceprimar al municipiului Constanța.

Ce a găsit Oana PELLEA pe scaunele de la teatru. „Eu am strâns...

Armata OBLIGATORIE în România!? Anunțul care îi tulbură pe români

Ei sunt cercetați pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracțiunilor de corupție, ori pentru complicitate la această faptă.

Din ordonanța întocmită de procurori reiese că pe plaja din Mamaia, în zona centrală a stațiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispozițiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanța.

În același an, primarul municipiului Constanța și societatea constructoare au fost acționați în judecată de o societate comercială care deținea o construcție în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizației de construire. În motivare, societatea reclamantă susținea, printre altele, că autorizația a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale privitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanța dintre construcții, reclamantei fiindu-i vătămat dreptul de proprietate.

Prin decizia civilă definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanța în anul 2012, autorizația de construire emisă de Primăria municipiului Constanța a fost desființată.

Instanța a reținut că, la emiterea autorizației de construire, nu s-a respectat interdicția de a construi în interiorul zonei de protecție și că amplasarea imobilului este situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcții definitive. Instanța a mai reținut că autorizația de construcție a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanța dintre construcții.

Astfel, în anul 2013, ca urmare a anulării autorizației de construcție, societatea reclamantă a cerut în instanță, printr-o nouă acțiune, demolarea imobilului de lux precum şi obligarea Primăriei municipiului Constanța la emiterea actului administrativ de desființare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizației anulate.

În august 2013, Primăria Constanța a cerut respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că autorizația de construire anulată de instanță a fost modificată printr-o altă autorizație de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizație neanulată şi perfect valabilă.

Ulterior, în cursul aceluiași an, Primăria Constanța a venit cu o completare prin care înștiința instanța de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03.09.2013 o nouă autorizație de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanța considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite şi să obțină demolarea hotelului.

Aceleaşi aspecte, întemeiate pe existența unei autorizații valabile din data de 03.09.2013, au fost alese în apărare şi de societatea constructoare a imobilului.

Autorizația de construire din data de 03.09.2013 a fost semnată de Decebal Făgădău, care era atunci viceprimar al Constanței, de Constantin Nicoleta, la data faptei şef serviciu – Serviciul autorizații în construcții din cadrul Primăriei Municipiului Constanța, în exercitarea atribuțiilor de împuternicit al arhitectului – şef al mun. Constanța și de Dinescu Fulvia Antonela, la data faptei director executiv adjunct al Direcției Administrației Publice Locale din cadrul Primăriei, în exercitarea atribuțiilor de împuternicit al secretarului municipiului Constanța. Eliberarea autorizației respective nu ar fi fost posibilă fără întocmirea şi eliberarea certificatului de urbanism din data de 02.07.2013, semnat de Mazăre Radu Ştefan în calitate de primar și de Luiza Elena Tănase în calitate de arhitect șef.

În anul 2016, prin sentința civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanța a dispus anularea autorizației de construire emisă la data de 03.09.2013 de Primăria Municipiului Constanța, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizația era deja construită o clădire (imobilul rezidențial ce fusese construit în proporție de 95% în baza autorizației anulate) prin urmare autorizația din anul 2013 a fost emisă nelegal, spun anchetatorii.