O afacere cu produse cosmetice aduse cu vaporul din China s-a transformat într-un război purtat cu facturi, plângeri și zeci de materiale incendiare publicate pe social media. În centrul scandalului se află influencerița-antreprenoare Ancuța Cârcu și o companie care intermedia importul mărfurilor comercializate sub brandul acesteia. CANCAN.RO are detalii în exclusivitate despre acest conflict care a ajuns în instanță.
Ancuța Cârcu este deja un nume cunoscut în spațiul public încă de pe vremea lui Corneliu Vadim Tudor, atunci când, după o colaborare politică de scurtă durată, au început să se atace reciproc. Înainte să intre în afaceri și să se concentreze pe online, aceasta a apărut în presă drept „Fata de la pagina 5”.
În ultimii ani însă, Ancuța și-a construit o comunitate importantă pe rețelele sociale, unde își promovează acum produsele și vorbește direct cu urmăritorii săi. Influencerița are peste 200.000 de urmăritori pe Facebook și câte peste 50.000 pe TikTok și Instagram.
Ea a pus bazele unui business și, începând cu 2024, a început colaborarea cu Jinhua Dianrui Trading Co. Ltd. Compania urma să intermedieze tranzacțiile dintre firma Ancuței Cârcu și fabricile din China, să identifice producătorii, să negocieze ofertele și să verifice marfa. În schimbul serviciilor, intermediarul ar fi primit un comision de 5% din valoarea produselor cumpărate.
Problemele au apărut după ce două loturi de produse au rămas blocate în depozitul vamal din Otopeni.
Reprezentanții companiei susțin că Ancuța Cârcu ar fi achitat doar o parte dintr-o factură de 58.840 de dolari, rămânând cu o restanță de 33.840 de dolari. În lipsa plății integrale, aceștia nu ar fi eliberat documentul necesar pentru ridicarea transportului.
Influencerița a prezentat însă o versiune complet diferită. Ea a susținut că plasase o comandă pentru 4.004 bucăți de gel antibacterian și că achitase 107.310 dolari. Totodată, a afirmat că ar fi descoperit diferențe importante între prețurile reale ale fabricilor și sumele care îi fuseseră cerute.

Instanța a rezumat disputa astfel: „Loturile de produse […] au rămas în depozitul vamal din Otopeni, reclamanții învederând imposibilitatea eliberării mărfurilor importate din cauza faptului că nu au fost achitate diferențele de debit […], în timp ce pârâta a invocat existența unor diferențe semnificative între prețurile reale practicate de fabrici și sumele facturate.”
Cum marfa nu ieșea din vamă, scandalul a bubuit pe internet. Începând din februarie 2026, Ancuța Cârcu ar fi publicat mai multe materiale despre foștii săi parteneri de afaceri. Reclamanții, două femei și un bărbat de origine chineză susțin că ar fi fost vorba despre 41 de postări și filmulețe pe care Ancuța le-a distribuit pe Facebook, Instagram, TikTok și YouTube.
În documentele dosarului apar expresii precum „proastă”, „penală”, „idioată”, „lacomă”, „hoață”, „șarpe”, „manipulatoare” și „mizerabilă”, alături de mai multe cuvinte obscene.
Acuzațiile nu s-ar fi oprit la jigniri. Tribunalul notează că, prin intermediul materialelor video, influencerița ar fi susținut că reclamanții „au constituit un grup infracțional organizat, prin practicarea de tarife de transport frauduloase, fraudă comercială, înșelăciune, șantaj și furt”.
Din alte materiale ar fi reieșit că reprezentanții companiei și-ar frauda clienții prin facturi fictive și mărci inventate și că ar fi implicați în fals, spălare de bani, amenințări și șantaj.
Într-o postare din 28 martie 2026 ar fi fost prezentat public inclusiv pașaportul uneia dintre reclamante.
Influencerița a susținut în fața judecătorilor că postările nu urmăreau denigrarea partenerilor săi, ci informarea clienților despre motivele pentru care anumite produse nu mai puteau fi furnizate.
Aceasta a afirmat că materialele ar fi fost publicate cu bună-credință, pentru protejarea afacerii sale, și că acuzațiile s-ar fi bazat pe fapte și documente. De asemenea, a arătat că formulase o plângere penală și o acțiune civilă.
Tribunalul a considerat însă, în urma analizei provizorii permise în această etapă, că aparența dreptului era în favoarea reclamanților.
„Reclamanții nu au calitatea de inculpați în vreun dosar penal”, au arătat judecătorii, care au apreciat că folosirea termenului „infractori” putea crea impresia că aceștia erau acuzați oficial de comiterea unor fapte penale.
Instanța a mai constatat că materialele nu prezentau „minime dovezi” pentru acuzațiile grave și că repetarea subiectului în mediul online contura „aparența mai degrabă a unei intenții de a afecta imaginea reclamanților decât o preocupare de a informa publicul”.

Tribunalul Ilfov a admis în parte cererea formulată împotriva Ancuței Cârcu și a obligat-o să suspende accesul public la postările indicate în proces, prin dezactivarea linkurilor și restricționarea vizibilității.
Măsura vizează și alte postări cu un conținut similar și rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ancuța Cârcu anunță că nu va lăsa lucrurile așa și va continua demersurile pentru a-și recupera produsele pe care susține că le-a plătit cu bani grei.