Sfantul Clement a convertit sute de oameni la crestinism. In locul unde este inmomantat, marea se retrage o singura zi pe an!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Sfantul Clement s-a nascut la Roma si a fost contemporan cu Sfintii Apostoli. Isi pierde mama si cei doi frati intr-un naufragiu. Pe tata il pierde mai tarziu, in timp ce isi cauta sotia si fiii.
La varsta de 24 de ani, Sfantul Clement decide sa plece sa-si caute parintii si fratii. Este momentul cand il intalneste pe Sfantul Barnaba si pe fratii sai deveniti ucenicii Sfantului Petru. Prin purtarea de grija a lui Dumnezeu isi va intalni si parintii.

Clement este hirotonit episcop in Roma, dupa Lin si Anaclet, inainte ca Petru sa fie rastignit de catre Nero. A convertit la crestinism multi necredinciosi. Potrivit Sinaxarului, intr-un an, de Pasti, a botezat patru sute douazeci si patru de oameni, toti de neam mare. Pentru ca nu slujeste zeilor, va fi supus la multe chinuri in vremea imparatului Domitian (81-96) si ucis in anul 101, in timpul imparatului Traian (98-117). I s-a legat de grumaji o ancora de fier si a fost aruncat in mare. Asa va trece la cele vesnice Sfantul Clement. In fiecare an, la pomenirea sfantului, apa se departeaza de mal pana la locul in care el si-a dat duhul, oferindu-le crestinilor posibilitatea de a ajunge la el pe uscat.

Odata, in ziua cinstirii sale, un copil a fost uitat de parinti in locul din mare prefacut in uscat. In anul urmator, cand marea s-a retras din nou, parintii au gasit copilul sanatos, langa mormantul sfantului. Intrebat cum s-a hranit si cum a fost pazit nevatamat, au aflat de la el ca a fost hranit de sfantul care zacea acolo.

Dintre toate operele puse sub numele Sfantului Clement, numai una este autentica, si anume „Scrisoarea I catre Corinteni”. Este o opera care se pastreaza in limba greaca, latina, siriaca si copta. Este recunoscut ca autor al acesteia de istoricii Eusebiu si Ieronim si de episcopul Dionisie al Corintului (pe la 170), intr-o scrisoare adresata episcopului Soter al Romei.

(Gabriel Constantinescu)