EMOŢIONANT! Marii perdanţi ai finalei Românii au Talent, FRAŢII ADRIAN, au avut o viaţă extrem de dificilă! Ce au mărturisit aceştia

„Tata a făcut totul ca să ne crească pe noi, ne-a fost şi mamă şi tată! A renunţat la navigaţie şi a stat să aibă grijă de noi.” După ce că au crescut fără mamă, cei doi fraţi au mai suferit o pierdere atunci când bunicul lor a decedat, în urmă cu 6 ani. Atunci, fraţii au fost nevoiţi să se separe, Cosmin, fratele mai mare, mutându-se împreună cu bunica lor. Aceasta a trecut printr-un accident şi o perioadă de comă, devenind apoi semi-paralizată. Cât despre mama lor, aceştia consideră că mamei lor îi pot mulţumi doar pentru că i-a născut, dar mai mult decât atât ei nu-şi doresc din partea femeii care i-a abandonat când erau micuţi.

Deşi Cosmin este născut în aceeaşi zi şi aceeaşi lună, acesta spune că poate oricând să vină orice femeie de pe stradă, care să pretindă că este mama lor, deoarece ei nu şi-o amintesc în nici un fel. Tatăl lor îi sprijină şi acum, la fel cum a făcut-o toată viaţa: „Mă bucur că au ales bine!”, cu toate că în copilărie Fraţii Adrian nu îi spuneau că merg să exerseze la dans. Cei doi dansatori nu au impresionat doar telespectatorii, mulţi dintre aceştia considerând că ei meritau cu adevărat să câştige marele premiu. „Doamna Mihaela Rădulescu s-a ţinut de promisiune şi ne-a returnat medalionul aşa cum a spus, deşi nu am reuşit să câştigăm marele premiu.”

Mai mult decât atât, cei doi au luptat cu un handicap fizic în Marea Finală, unul dintre fraţi apărând pe scena Românii au Talent cu un meninsc rupt. Cei doi fraţi talentaţi au şi o soră, pe nume Alexandra. Aceasta locuieşte în prezent în Belgia alături de soţul şi copiii săi, unul dintre aceştia urmând pasiunea celor doi unchi pentru breakdance. Deşi viaţa lor a fost una tristă şi extrem de dificilă, toţi patru sunt extrem de uniţi. Alexandra chiar a ţinut să menţioneze că „deşi s-a tot spus că au ajuns pe locul doi pentru că sunt caz social, nu este aşa, fraţii mei muncesc constant extrem de mult şi fac foarte multe sacrificii!”.

(Georgiana Laciu)