Tradiția din noaptea Înălțării! Ce trebuie să faci ca să-ți meargă bine tot anul

Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, este marcată la 40 de zile după Paște, anul acesta pe 29 mai. Este o zi cu profunde semnificații religioase, dar și cu o serie de tradiții și obiceiuri populare păstrate din vechime. Cu o seară înainte, în multe regiuni ale țării, se păstrează ritualuri despre care se spune că aduc binecuvântare în gospodărie și echilibru în familie.

Ajunul Înălțării, cunoscut în unele zone și sub numele popular de „Ajunul Ispasului”, este momentul în care, potrivit tradiției, se fac pregătiri atât sufletești cât și gospodărești. În Transilvania și Argeș, un obicei special implică tinerii satului – fete și flăcăi – care pornesc noaptea spre alunișuri, pentru a culege flori de alun. Aceste flori delicate, ce înfloresc discret înainte de ivirea zorilor, sunt considerate de către bătrânii satului ca având proprietăți tainice. Ele sunt păstrate împreună cu busuiocul sfințit la Bobotează și, conform tradiției, oferă protecție casei, aducând spor la muncile gospodărești și menținând armonia în familie.

Tradiții de Înălțarea Domnului

Tradiția spune că aceste plante trebuie culese cu evlavie, fără a fi rupte în mod agresiv, și că ele nu trebuie aruncate niciodată. Se usucă și se țin în casă, deasupra icoanelor sau în apropierea locurilor unde familia se adună cel mai des. Obiceiul este strâns legat de credința în puterea naturii și în binecuvântarea divină care se revarsă asupra celor care trăiesc în respect față de rânduielile lăsate de strămoși.

Ziua de Înălțare este de asemenea una a pomenirii morților. Este momentul în care se crede că sufletele celor trecuți în neființă, care au venit la casele lor în ziua de Paști, se întorc înapoi la ceruri. Pentru această călătorie, credincioșii pregătesc daruri – pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu – pe care le oferă săracilor, ca pomană pentru sufletele celor adormiți. În unele regiuni, această practică poartă numele de „Moșii de Ispas”, fiind o formă de comuniune între vii și cei plecați.

Ouăle roșii sunt și ele nelipsite în această zi, fiind ciocnite după același ritual ca de Paște, iar credincioșii se salută cu „Hristos S-a Înălțat!” și „Adevărat S-a Înălțat!”. În gospodării, femeile pregătesc mâncăruri tradiționale, iar în unele zone se face păsat fiert în lapte dulce, care se oferă copiilor sau celor nevoiași.

Există însă și o serie de interdicții bine cunoscute. Este o zi în care nu se înstrăinează nimic din casă, mai ales sare sau chibrituri. Se crede că cel care dă chibrituri din casă în această zi va avea parte doar de pierderi, iar casa lui va fi cuprinsă de tensiuni. Totodată, împrumutarea sării poate afecta prosperitatea gospodăriei, iar laptele vacilor nu va mai avea aceeași calitate. Pentru a păstra liniștea în familie și a atrage binele în casă, se recomandă evitarea certurilor sau a gândurilor negative.

Tot în ziua Înălțării, mulți oameni adună ramuri și frunze de paltin, nuc, leuștean sau alun, plante despre care tradiția populară spune că au rol protector. Acestea sunt culese în zori și așezate la ferestre, uși sau în poduri, pentru a ține răul departe.

Citește și: LEGENDA UITATĂ A ÎMPĂRATULUI CONSTANTIN. L-A OMORÂT PE FIUL ŞI SOŢIA SA, ACUZAŢI PE NEDREPT DE ADULTER