Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Trecerea la ora de vară poate avea un impact major asupra organismului nostru și, implicit, asupra funcționării creierului. Profesorului universitar Alexandru Vlad Ciurea a explicat cât de importantă este și o oră de somn.

Cu trecerea României la ora de vară începând din 30 martie, va aduce cu sine și unele efecte notabile asupra organismului nostru. Medicul neurochirurg Vlad Ciurea a oferit o explicație clară despre modul în care această schimbare ne influențează.

Citește și: CÂND SE SCHIMBĂ ORA ÎN ROMÂNIA. DATA LA CARE VOM FI NEVOIȚI SĂ TRECEM LA ORA DE IARNĂ SE APROPIE CU PAȘI REPEZI

Ce impact va avea pentru noi trecerea la ora de vară

Efectele trecerii la ora de vară pot varia de la persoană la persoană, însă în general pot afecta atât creierul, cât și organismul. Organismul nostru trebuie să se adapteze la o modificare a programului său intern, ceea ce poate duce la tulburări temporare de somn, dificultăți de concentrare și alte efecte negative asupra stării noastre de sănătate mentala și fizică.

„În creierul uman există un număr de lucruri cu totul deosebit care ne conduc activitatea noastră zilnică, a familiei noastre. Unul din misterele creierului uman se referă la ritmul biologic care alternează între somn și veghe, adică activitatea de odihnă și activitatea de lucru. Este un ceas biologic.

Face parte din misterele creierului pentru care s-a luat și premiul Nobel. În medicină este denumit ritmul circadian. Fie că vrem, fie că nu vrem, trebuie să ne ne adaptăm la acest ritm care este vital pentru organism. Acest ritm circadian se compune dintr-o trezire de dimineață, dintr-o activitate cerebrală mai intensă în orele de dimineață, o ușoară relaxare spre partea de după-amiază. Apoi, urmează o altă activitate după-amiaza, după care urmează relaxarea”, a explicat acad. prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic neurochirurg, pentru DC MEDICAL.

Ce este important să știm odată cu schimbarea fusului oral

Rolul luminii în acest ritm biologic este unul care are impact, declanșând activitatea cerebrală și influențând întregul organism.

„Tot în cadrul ritmului biologic este mecanismul de liniște, odihnă și somn. Acest ritm, conform întregii ore europene se modifică cu o oră. De pe data de 31 martie ne vom trezi cu o oră mai devreme. Se modifică ritmul. Pierdem o oră de somn. Se câștigă o oră de trezire, o oră de lumină.

Lumina este cea care împinge creierul înainte și tot organismul. Este cea care vine și deschide toată activitatea sistemului nervos și a sistemului glandular care pornește activitatea precum o locomotivă. Din creier și din sistemul endocrin pleacă tot organismul.

Ne trezim mai devreme, putem avea activitate mai devreme și ne culcăm o oră mai devreme. Noi funcționăm datorită acestui ritm care se va adapta la factorii externi. Factorul extern pentru creierul uman, la prima oră, este lumina care este scânteia care dă drumul la acest ritm circadian. Este bine.

Nu va influența organismul (schimbarea orei -n.r.). Organismul se adaptează. Nu protestați împotriva întunericului. Trebuie să ne adaptăm și este foarte bine că se face această trecere cu o oră mai devreme”, a mai subliniat acad. prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, pentru sursa citată.

Citește și: DACĂ LA BUCUREȘTI E ORA 6:00, CÂT ESTE ORA LA LONDRA, MADRID, ROMA ȘI NEW YORK?