Valentino Mazzola, primul fotbalist complet din istorie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Născut pe 26 ianuarie 1919 la Cassano d’Adda într-o familie foarte modestă cu încă patru băieți, Valentino Mazzola a fost în copilărie un fan al lui Juventus, tocmai marea rivală a lui Torino, echipa unde și-a desăvârșit legenda.

Remarcat în timpul unor meciuri jucate pentru echipa marinei de observatorii clubului din Venezia, care l-au invitat să dea o probă. Mazzola s-a dus desculț la trial de teama de a nu-și strica încălțămintea, dar a impresionat suficient pentru ca Venezia să îi ofere un contract de 50 de mii de lire italiene pe 1 ianuarie 1940. În 1941, el a condus-o pe Venezia spre câștigarea Cupei Italiei, iar un an mai târziu, a terminat pe locul al treilea în campionat. Tot în 1942, Mazzola a debutat în naționala Italiei1 într-o partidă câștigată cu 4-0 în fața Croației, după care a fost transferat de Torino.

Atitudinea lui de a nu renunța niciodată i-a cucerit pe fanii lui Torino, care a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă din istoria sa în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, când a cucerit cinci din cele sapte scudetti din palmares, între 1943 și 1949. Practic, acea eră magică a început odată cu transferul lui Valentino Mazzola pentru 1,2 milioane de lire italiene, o sumă colosală în acele vremuri, aspru criticată de presă și care a ajutat-o pe Venezia să își stingă toate datoriile.

Sezonul 1946-1947 a fost cel mai prolific din cariera lui Mazzola, care a fost golgeterul campionatului cu 29 de reușite. Tot în 1947, într-un meci cu Vicenza, a realizat o performanță care a rezistat pâna în zilele noastre în Serie A: cel mai rapid hattrick din istorie, în numai trei minute! În total, Valentino a înscris 118 goluri în 204 partide pentru Il Grande Toro, în timp ce pentru naționala Italiei, a disputat doar 12 jocuri din cauza celei de-a doua conflagrații mondiale, marcând patru goluri.

Nimic nu părea să stea în calea lui și a marelui Torino. Dar destinul fatidic a făcut ca Il Grande Toro să piară pe 4 mai 1949, atunci când se întorcea de la Lisabona, unde disputase un amical împotriva Benficăi. Meciul, câștigat de lusitani cu 4-3, a fost organizat chiar de Mazzola în ciuda faptului că se temea de zborul cu avionul.

Cu puțin înainte de aterizare, la ora locală 17:03, aeronava în care se aflau 31 de oameni a lovit un zid al basilicăi Superga, situată pe un deal din Torino. În urma impactului, toți cei aflați la bord au murit și așa dispărea și Il Grande Toro. Aproape un milion de oameni au participat la funeralii, iar șocul resimțit a fost atât de mare că naționala Italiei a călătorit cu vaporul la Cupa Mondială din 1950, din Brazilia.

P.S. Povestea completă a lui Valentino Mazzola poate fi citită în ediția a doua a cărții „100 de fotbaliști legendari”, care va apărea în acest an.