Vești proaste pentru români! În ce condiții ar putea crește taxele, în viitorul apropiat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În luna august a anului 2024, datoria publică a României a continuat să crească semnificativ, depășind pragul de 880 de miliarde de lei, cu o valoare medie pe cap de locuitor de peste 9.000 de euro. Acest trend ascendent al datoriei publice reflectă nevoia tot mai mare de împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar, într-un context economic marcat de lipsa resurselor financiare suficiente la nivelul administrației centrale.

Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, la finalul lunii august, datoria publică pe termen mediu și lung ajunsese la aproximativ 832 de miliarde de lei, înregistrând o creștere comparativ cu luna iulie, când valoarea era de 824 de miliarde de lei. De asemenea, datoria pe termen scurt a atins un nivel de 55 de miliarde de lei, în creștere față de cele 52 de miliarde de lei înregistrate în luna precedentă.

Datoria publică pe cap de locuitor continuă să crească

În structura datoriei publice, titlurile de stat reprezintă cea mai mare pondere, cu aproximativ 747 de miliarde de lei, în timp ce împrumuturile externe și interne însumau 124 de miliarde de lei. Datoria publică este împărțită între diverse valute, cu aproximativ 426 de miliarde de lei în moneda națională, 377 de miliarde de lei în euro și 83 de miliarde de lei echivalentul în dolari americani.

Un aspect important al evoluției datoriei publice îl reprezintă structura administrativă a acesteia. Datoria administrației publice centrale a continuat să crească în luna august, atingând valoarea de 864,7 miliarde de lei, o creștere față de luna iulie, când aceasta se situa la 854,2 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei datorii este contractată în lei (peste 408 miliarde de lei) și euro (aproape 372 de miliarde de lei), reflectând, în principal, împrumuturile interne și externe ale statului.

Această situație a datoriei publice ridică semne de întrebare în privința sustenabilității finanțelor publice pe termen lung. Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, guvernul ar fi trebuit să adopte măsuri pentru reducerea acestei datorii, în special prin înghețarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB. Aceste măsuri nu au fost implementate deocamdată, ceea ce lasă loc unor îngrijorări legate de impactul pe care îl vor avea împrumuturile constante asupra economiei.

În acest context, economiștii avertizează că dacă guvernul nu adoptă măsuri eficiente de gestionare a datoriei publice și de îmbunătățire a echilibrului bugetar, România ar putea ajunge într-o situație financiară precară, în care plățile pentru dobânzi ar pune presiune pe alte sectoare ale economiei. De asemenea, această acumulare constantă a datoriei publice ridică și un semnal de alarmă privind viitorul fiscal al țării, care ar putea depinde de deciziile financiare ale guvernului în următoarele luni și ani.

Citește și: VEȘTI PROASTE PENTRU ȘOFERI! O NOUĂ SCUMPIRE SE ANUNȚĂ ÎN 2025