Bucureştiul este “capitala europeană a cutremurelor”. Specialiștii au explicat cum se “despică pământul” de sute de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Bulina roşie plasată pe clădirile cu risc seismic ar putea deveni brandul turistic al Bucureştiului. Știm… pare o glumă, însă, este cruntul adevăr, despre care au scris jurnaliștii publicației britanice “The Guardian”. Mircea Radulian, directorul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), a comentat informațiile relatate în presa de peste hotare.

The Guardian: Bucureştiul este “capitala europeană a cutremurelor”

Dan Lungu este profesor de siguranţa construcţiilor la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, iar declarația lui potrivit căreia Bucureștiul reprezintă “cea mai periculoasă metropolă din Europa în materie de cutremure” deschide un articol important al celor de la The Guardian, care a fost publicat în urmă cu aproape șase ani, iar recent, el a intrat în atenția specialiștilor. În plus, jurnaliștii britanici spun despre cunoscutul român că este “expert în riscuri seismologice”.

Titlul materialului continuă să îi sperie chiar și pe unii dintre experți și, totodată pe oamenii simpli: “Oraşe riscante: roșu înseamnă pericol în București, capitala europeană a cutremurelor”. După seismul devastator din Albania, înregistrat în noiembrie 2019, jurnaliștii de la New York Times au făcut o radiografie a infrastructurii din țările balcanice și au ajuns la concluzia că un cutremur puternic în București ar face cel puțin la fel de multe victime precum cel din 1977.

Azi, 4 martie 2021, se împlinesc 44 de ani de la dezastrul natural din România, care a luat peste 1.500 de morți, a făcut 13.500 de răniți și a distrus aproape 35.000 de locuințe. Seismul a fost înregistrat cu o magnitudine de 7.3 pe scara Richer. În București au fost scene de haos, iar mai multe orașe, printre care se numără și Zimnicea au fost făcute una cu pământul.

Mircea Radulian: “Nu este o exagerare”

Întrebat dacă este Bucureștiul “capitala europeană a cutremurelor”, directorul Institutului de Fizică a Pământului a declarat:  “Nu e o exagerare. Bucureşti este, într-adevăr una dintre cele mai expuse metropole europene, doar Istanbulul ar fi mai expus”, relatează stirileprotv.ro.

Nu rata: Seismic Center, anunț îngrozitor despre 23 noiembrie 2021: “O zi nefastă pentru toți. Următorul cutremur major din Romania va surprinde populația total nepregătită”

Cele mai puternice cutremure care au lovit Bucureștiul

Pe 26 octombrie 1802, pământul din Capitală “s-a mişcat” cu o magnitudine de 7,9 grade. În cronicile şi însemnările Bisericii Ortodoxe se arată că atunci “au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot”. Tot atunci, “s-a rupt turnul cel înalt, Colţea”, care era podoaba oraşului, “iar din casele boiereşti şi din cele de obşte… puţine au scăpat zdravene”.

Pe 23 ianuarie 1838, un cutremur cu magnitudinea de 6,7 – 6,9 grade s-a soldat cu 8 morţi, 14 răniţi, 36 de case distruse în Bucureşti. A fost urmat pe 10 noiembrie 1940 de un seism localizat tot în Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri şi cu o magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova.

Cel mai cunoscut însă rămâne cutremurul de pe data de 4 martie 1977, care s-a soldat cu 1.571 de victime, dintre care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări, au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 33.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Seismul s-a produs în zona Vrancea, la ora 21.22, la o adâncime de 94 de kilometri şi a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Citește și: Carmen Harra, previziuni dezastruoase despre efectele încălzirii globale. Ce țări vor fi zdruncinate de cutremure majore

Sursa foto: pixabay.com/ro