Ce se întâmplă cu salariul minim de la 1 ianuarie 2026. Guvernul a luat o decizie cruntă pentru români

Guvernul analizează posibilitatea adoptării unei ordonanțe de urgență prin care salariul minim garantat în plată să fie menținut și în anul 2026 la nivelul actual, în pofida solicitărilor repetate venite din partea sindicatelor.

Mai multe surse guvernamentale au confirmat că această măsură se află pe agenda Executivului. Organizațiile sindicale au declarat pentru Digi24 că au fost invitate la o reuniune a Consiliului Național Tripartit, unde subiectul central va fi salariul minim.

Salariul minim de la 1 ianuarie 2026 îngheață?

În paralel, Fundația Friedrich Ebert România (FES) și Syndex România au actualizat în luna octombrie valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent aferent anului 2025, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Conform FES, în septembrie 2025, coșul minim de consum pentru o familie formată din doi adulți și doi copii a ajuns la 11.370 de lei pe lună, în creștere cu 8,8% față de anul precedent. Pentru o persoană adultă singură, valoarea a fost calculată la 4.322 de lei pe lună, comparativ cu salariul minim net actual de 2.575 de lei, ceea ce evidențiază insuficiența acestui venit.

Patronatele au subliniat în mai multe rânduri că nu pot susține o nouă majorare a salariului minim, avertizând că numeroase firme ar risca falimentul. În schimb, sindicatele resping ideea înghețării salariului minim și au anunțat că vor sesiza Comisia Europeană dacă Guvernul va decide menținerea nivelului actual.

Blocul Național Sindical (BNS) sprijină o inițiativă legislativă ce prevede introducerea a cinci gradații și 11 coeficienți de salarizare, care ar conduce la creșterea veniturilor.

„Peste 2,25 milioane de salariaţi cu normă întreagă câştigă sub 4.582 lei brut, adică sub 2.739 lei net, sub 538 euro pe lună”, afirmă Reprezentanții BNS.

România importă forță de muncă ieftină

„Această realitate a dus la plafonarea veniturilor, la transformarea României într-o piaţă a muncii ieftine şi la un val masiv de migraţie a lucrătorilor către statele vest-europene. În paralel, România a ajuns să importe forţă de muncă în ritm accelerat, fără capacitatea instituţiilor de a asigura protecţia adecvată a acestor lucrători şi fără a rezolva problema structurală: nivelul scăzut al salariilor”, se arată în poziția sindicatului.

BNS consideră proiectul „un pas important în direcţia unei salarizări mai echitabile şi a unei pieţe a muncii mai stabile”.

„Această iniţiativă introduce un mecanism care poate reduce riscul de sărăcie în muncă, fenomen persistent şi alarmant în România, confirmat de datele Eurostat. Iniţiativa sprijină stabilitatea pieţei muncii, prin recunoaşterea valorii reale a muncii şi prin corelarea salariului cu experienţa şi calificarea. De asemenea, este o măsură care poate creşte atractivitatea pieţei muncii din România, reducând dependenţa de importul de forţă de muncă necalificată şi presiunea asupra instituţiilor deja suprasolicitate”, au transmis reprezentanţii BNS.

Proiectul legislativ, depus la Senat în urmă cu trei săptămâni, propune reglementarea salariului minim prin introducerea a cinci gradații în funcție de vechime și a 11 coeficienți de salarizare în funcție de nivelul studiilor.

Gradaţii de vechime şi coeficienţi de ierarhizare

Gradațiile de vechime prevăzute în proiect sunt următoarele:

• gradația 1 – între 3 și 5 ani, majorare de 10% aplicată salariului de bază minim brut;
• gradația 2 – între 5 și 10 ani, majorare de 7,5%;
• gradația 3 – între 10 și 15 ani, majorare de 5%;
• gradația 4 – între 15 și 20 de ani, majorare de 2,5%;
• gradația 5 – peste 20 de ani, majorare de 2,5%.

Coeficienții de ierarhizare în funcție de studii sunt:

• 1,00 pentru muncitorii necalificați;
• 1,20 pentru muncitorii calificați;
• 1,20 pentru absolvenții de școală profesională;
• 1,20 pentru personalul cu studii liceale;
• 1,25 pentru absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat;
• 1,30 pentru absolvenții de studii postliceale;
• 1,30 pentru absolvenții de școală de maiștri;
• 1,50 pentru absolvenții de studii superioare de scurtă durată;
• 1,70 pentru absolvenții de studii superioare de lungă durată cu diplomă de licență;
• 1,80 pentru absolvenții de studii superioare de lungă durată cu licență și master;
• 2,00 pentru absolvenții de studii superioare cu doctorat.

Prevederile referitoare la coeficienți se aplică diferențiat: litera b) pentru salariații cu minimum doi ani vechime în specialitate, iar literele c) – k) pentru personalul administrativ și de specialitate încadrat în funcții ce impun nivelul de pregătire corespunzător.

„Încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 164 alin. (2) şi (3) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-au aplicat majorările pe criterii de vechime şi studii”, se stipulează în proiect.

CITEŞTE ŞI: Ce avere și datorii are Ciprian Ciucu, noul primar al Bucureștiului. A reușit să strângă și economii

Nicuşor Dan, primele declarații după vot: „De mult n-am mai votat pentru altcineva în afară de mine”