Prof. Dr. Leon Dănăilă: „Minim 6-7 ore de somn în 24 de ore”. Cum ajută muzica lui Mozart creierul să se liniștească

Reputatul neurochirurg Leon Dănăilă vorbește despre două dintre cele mai simple, dar puternice instrumente pentru sănătatea creierului: somnul și muzica. Într-o declarație clară, profesorul explică de ce organismul are nevoie de minimum 6-7 ore de odihnă pe zi și cum muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart poate contribui la echilibrul mental.

Somnul, fundamentul sănătății creierului

„Somnul este foarte benefic, organismul are nevoie de somn. Minim 6-7 ore în 24 de ore. Corpul mai are nevoie și de muzică. Muzica îți creează o stare benefică. Muzica, în special de Mozart, muzica aceasta clasică, ajută mintea să se liniștească.”

Pentru Prof. Dr. Leon Dănăilă, lucrurile sunt cât se poate de simple: fără somn suficient și fără momente de liniște, creierul nu poate funcționa la capacitate maximă.

Somnul nu înseamnă doar închiderea ochilor pentru câteva ore. Este un proces biologic complex, în care organismul se reechilibrează profund. În timpul nopții, creierul procesează informațiile acumulate peste zi, consolidează memoria și elimină „reziduurile” metabolice. În același timp, se reglează secreția hormonală, se repară țesuturile și se susține sistemul imunitar.

Potrivit specialistului, pragul minim necesar este de 6-7 ore de somn în 24 de ore. Sub acest interval, organismul începe să acumuleze deficit, iar efectele nu întârzie să apară: scăderea capacității de concentrare, iritabilitate, dezechilibre hormonale și vulnerabilitate crescută la îmbolnăviri.

Chiar dacă recomandările generale pentru adulți indică 7–9 ore de somn pe noapte, esențială rămâne calitatea odihnei. Un somn fragmentat sau superficial nu oferă aceleași beneficii precum unul profund și neîntrerupt.

Ce se întâmplă în corp în timpul somnului

În timpul somnului, organismul trece prin mai multe faze, inclusiv somnul profund și faza REM, esențială pentru procesarea emoțiilor și a memoriei. În aceste etape se eliberează hormoni importanți, precum hormonul de creștere, se reglează glicemia și se stabilizează tensiunea arterială.

Privarea cronică de somn poate crește riscul de boli cardiovasculare, diabet, obezitate și depresie. Pe termen lung, afectează inclusiv sănătatea cognitivă, cu impact asupra memoriei și clarității mentale.

Dincolo de odihnă, profesorul Dănăilă atrage atenția asupra unui alt aliat al creierului: muzica. În special muzica simfonică, iar dintre compozitori, Mozart ocupă un loc aparte.

Ascultarea muzicii armonioase activează simultan mai multe regiuni ale creierului – cele responsabile de emoții, memorie și atenție. Ritmul echilibrat și structura clară a compozițiilor lui Mozart pot induce o stare de calm și organizare interioară.

Așa-numitul „efect Mozart” a devenit cunoscut în anii ’90, când un studiu a sugerat că ascultarea temporară a unor lucrări ale compozitorului ar putea îmbunătăți performanța la anumite sarcini cognitive. Deși cercetările ulterioare au arătat că efectul este temporar și nu exclusiv Mozart, un lucru rămâne cert: muzica poate influența pozitiv starea emoțională și nivelul de stres.

Nu muzica în sine ne face „mai inteligenți”, ci starea de echilibru pe care o creează.

Semnalele că organismul cere odihnă

Un corp lipsit de somn transmite semnale clare: trezire dificilă chiar și după ore suficiente în pat, nevoie constantă de cafea, ațipire în timpul zilei, dificultăți de concentrare și imunitate scăzută. Sunt semne că ritmul natural al organismului este perturbat.

În astfel de situații, ajustarea programului de somn, reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare și crearea unui mediu liniștit pot face diferența. Unii specialiști recomandă chiar ascultarea muzicii clasice, la volum redus, înainte de somn, pentru a facilita relaxarea sistemului nervos.

Mesajul transmis de Prof. Dr. Leon Dănăilă este unul echilibrat și pragmatic: sănătatea creierului nu depinde doar de intervenții medicale complexe, ci și de obiceiuri simple, zilnice. Minimum 6-7 ore de somn și câteva momente dedicate muzicii pot contribui la reducerea stresului, la claritatea mentală și la menținerea unei funcționări optime a organismului.

Somnul nu este timp pierdut, iar muzica nu este doar divertisment. Ambele pot deveni forme esențiale de igienă a creierului.

CITEȘTE ȘI:  Dr. Mihaela Bilic explică „foamea ca drog”: cum ne păcălește creierul și cum o putem educa

3 din 5 persoane fac Alzheimer”. Profesorul Vlad Ciurea vorbește despre stilul de viață care influențează boala