Comuna din România care se încălzește cu apă geotermală. Proiectul care poate schimba facturile localnicilor

Localitatea Lovrin din județul Timiș a devenit prima comună din România care folosește apa geotermală pentru încălzirea locuințelor în sistem centralizat, după ce administrația locală a valorificat resursele naturale din zonă. Comuna are deja un ștrand termal și urmează să găzduiască un centru de recuperare medicală al Spitalului Județean Timișoara.

Rețeaua de încălzire funcționează în prezent doar pe strada principală, unde aproximativ 200 de gospodării sunt deja racordate, ceea ce reprezintă un grad de conectare de 80% dintre casele eligibile. Pentru extinderea sistemului în restul localității, unde se află peste 1.000 de locuințe, este necesară o investiție estimată la 3 milioane de euro. Primarul Vasile Graur afirmă că administrația caută finanțare pentru continuarea proiectului.

Comuna din România care se încălzește cu apă geotermală

Printre beneficiarii sistemului se numără Floarea Copan, care a renunțat la soba de teracotă și spune că diferența este majoră.

„Comparativ cu lemnele e mai ieftin, mai bine, e curățenie. Te scoli în căldură, te culci în căldură. La sobă… scoate cenușa, scutură burlanele, adu lemne. E mult mai greu. Acum suntem niște prințese. Ne-a făcut primarul prințese. E curățenie și căldură. Am ajuns prințesă la bătrânețe”, povestește femeia, care s-a racordat doar cu o parte a casei și plătește aproximativ 200 de lei lunar.

Nu toți vecinii au făcut pasul. Diana Răculescu spune că nu s-a racordat din motive personale, dar urmărește experiența celor din jur.

„Eu nu am tras deoarece am avut probleme, a fost maică-mea bolnavă. Unii vecini au, alții nu. Vecinii spun că rentează. Până nu băgăm și noi, nu știm. Vedem anul ăsta, dacă ne ajută Dumnezeu. Pe partea noastră au spus că sunt mulțumiți, pe cealaltă nu prea”, afirmă aceasta.

Proiectul care poate schimba facturile localnicilor

Mariana Uscău, care locuiește tot pe strada principală, confirmă avantajele trecerii la apa geotermală.

„Noi suntem foarte mulțumiți. Aveam sobe de teracotă cu lemne. Comparativ, e mai ieftin. Lemnele costau 7.000-8.000 de lei și nu ajungeau toată iarna. Cu căldura, la 700 de lei cât plătim lunar e mai ieftin. Factura, momentan, se calculează după suprafața casei și am înțeles că o să monteze contoare. E foarte cald. Eu nu dau drumul la toate caloriferele”, explică femeia, care știe și că există localnici nemulțumiți, pe fondul instalațiilor vechi sau al pierderilor din rețea.

Pe străzile secundare, unde rețeaua nu a ajuns încă, oamenii continuă să folosească lemnele. Un pensionar de 87 de ani spune că ar trece la sistemul nou dacă ar exista infrastructură, dar are rezerve:

„Nu cred că poate să facă față apa asta la toată comuna”.

Primarul susține însă că resursa este suficientă. Apa geotermală ajunge artezic la suprafață, iar dacă va fi nevoie, în sondă poate fi montată o pompă.

„Vrem să avem în fiecare casă încălzire pe apă geotermală. Avem speranța că se finanțează extinderea pentru că e mai ușor. Se montează schimbătoare de căldură în centrală și se extinde rețeaua”, afirmă edilul.

În privința disfuncționalităților semnalate, primarul spune că unele probleme apar din cauza intervențiilor făcute de localnici la instalațiile proprii.

„Conștiința lasă de dorit. Ei nu au făcut intervenții la sistemul de încălzire pe care l-au avut înainte, la centrala pe lemne. Acolo au folosit pompe de recirculare. În sistemul actual nu ai voie să folosești pompe de recirculare, pentru că lucrul ăsta se face în centrală”, explică Graur.

Pentru a preveni abuzurile, primăria va monta contoare, iar cei care folosesc pompe vor plăti dublu. Edilul speră ca localitatea să obțină finanțare prin programele dedicate exploatării apei geotermale, având în vedere că puține comune se califică pentru astfel de proiecte.

CITEŞTE ŞI: Asociațiile de proprietari schimbă regulile după noua decizie a judecătorilor. Ce trebuie să știe cei care au boxe la bloc

Ce pensie primești în Germania după numai 5 ani de muncă. Calculul care a stârnit reacții