Descoperirea făcută într-un cimitir vechi din Siberia îi fascinează pe oamenii de știință din întreaga lume

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

O echipă internațională de cercetători a identificat cele mai vechi dovezi cunoscute ale ciumei, împingând originile bolii cu cel puțin 200 de ani mai devreme decât se credea până acum. Analizele ADN efectuate pe rămășițe umane descoperite în Siberia arată că maladia făcea deja victime în urmă cu aproximativ 5.500 de ani, afectând inclusiv copii și familii întregi.

Cea mai veche urmă a ciumei descoperită până acum

Ciuma este una dintre cele mai devastatoare boli din istoria omenirii. Ea a provocat milioane de decese de-a lungul secolelor și a decimat o mare parte din populația Europei în timpul Marii Ciume Negre din secolul al XIV-lea.

Acum, cercetătorii au descoperit că boala este chiar mai veche decât se credea.

Oamenii de știință au identificat urme ale bacteriei care provoacă ciuma în rămășițe umane vechi de aproximativ 5.500 de ani, ceea ce reprezintă cea mai veche dovadă cunoscută a existenței bolii.

„Pentru a înțelege propria noastră istorie, credem că este extrem de important să înțelegem istoria ciumei”, a declarat Eske Willerslev, coautor al studiului și genetician evoluționist la Universitatea din Copenhaga.

Descoperirea a fost făcută în apropierea lacului Baikal

Cercetătorii au analizat rămășițe provenite din patru cimitire situate în apropierea lacului Baikal, din Siberia. În timpul analizelor, au găsit fragmente de ADN ale bacteriei ciumei în dinții a 18 vânători-culegători preistorici.

Datarea cu carbon a oaselor a arătat că boala a provocat două focare distincte, primele cazuri fiind înregistrate în urmă cu aproximativ 5.500 de ani.

Cum se răspândea ciuma

Potrivit autorilor studiului, forma preistorică a ciumei s-a dezvoltat treptat și a afectat mai multe familii mici.

Specialiștii cred că boala provenea de la marmote, rozătoare mari care trăiesc în regiune. Oamenii s-ar fi infectat în timpul manipulării animalelor sau prin consumul organelor crude.

Ulterior, boala se transmitea și între oameni prin tuse și strănut.

Copiii au fost printre principalele victime

Descoperirea scoate la iveală și detalii emoționante despre victime. Mulți dintre cei care au murit aveau vârste cuprinse între 8 și 11 ani. Într-un mormânt au fost găsite trei fete îngropate una lângă alta, dintre care două erau probabil verișoare.

În alt caz, o mătușă și nepotul ei au fost găsiți împreună, în timp ce nepoata femeii fusese îngropată într-un alt mormânt comun.

„Existau oameni care îi îngropau pe cei morți și care știau cine erau acești oameni când erau în viață. Este un aspect foarte uman al întregii munci științifice”, a explicat Ruairidh Macleod, coautor al studiului și specialist în ADN antic la Universitatea Oxford.

Cercetătorii cred că cei mici erau mai vulnerabili deoarece sistemul lor imunitar nu era suficient de dezvoltat pentru a combate infecția.

Ciuma putea provoca atât cazuri izolate, cât și epidemii

Prezența mai multor victime în aceleași comunități sugerează că această formă timpurie a bolii era capabilă să producă nu doar cazuri individuale, ci și focare extinse.

Geneticianul Aida Andrades Valtueña, de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă, care nu a participat la cercetare, consideră că descoperirea este extrem de importantă.

Potrivit acesteia, ciuma preistorică a evoluat cu mult înaintea ciumei bubonice care a provocat Moartea Neagră în Europa medievală.

Boala era la fel de periculoasă ca în Evul Mediu

Rezultatele studiului sugerează că formele timpurii ale ciumei erau la fel de letale precum cele care aveau să lovească Europa peste mii de ani. Boala nu afecta doar comunitățile numeroase, ci și grupurile mici de vânători-culegători nomazi.

Cercetătorii spun că înțelegerea modului în care a evoluat bacteria poate ajuta la anticiparea apariției unor noi agenți patogeni în viitor.

„Acest lucru ne ajută să înțelegem pașii pe care i-a parcurs bacteria pentru a deveni agentul patogen mortal pe care îl cunoaștem astăzi și ne poate oferi indicii despre modul în care ar putea apărea viitori agenți patogeni”, a explicat Andrades Valtueña.

Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă științifică Nature și oferă una dintre cele mai detaliate imagini de până acum asupra originilor uneia dintre cele mai temute boli din istoria omenirii.

CITEȘTE ȘI: Noi secrete ale Egiptului antic ies la iveală. Descoperirea care atrage atenția întregii lumi

10 lumi acvatice uimitoare din Univers care ar putea ascunde viață extraterestră