O tehnologie revoluționară bazată pe inteligență artificială oferă noi speranțe persoanelor cu paralizie severă. Un bărbat din Statele Unite a reușit să își recapete parțial controlul asupra mâinilor și chiar o parte din simțul tactil, după ce a participat la un studiu experimental care combină implanturi cerebrale, electrozi și algoritmi de inteligență artificială.
Keith Thomas a rămas paralizat de la piept în jos în urma unui accident petrecut în 2020. Înainte de intervenție, acesta nu își putea ridica mâinile până la nivelul feței și depindea de ajutorul altor persoane pentru cele mai simple activități. După mai multe luni de terapie și antrenament cu noul sistem, bărbatul a ajuns să se hrănească singur, să își șteargă fața și să manevreze obiecte delicate, recâștigând astfel o parte din independență.
Tehnologia, dezvoltată de cercetătorii de la Feinstein Institutes for Medical Research, funcționează prin crearea unei legături artificiale între creier și mușchii brațelor. În timpul unei intervenții chirurgicale care a durat aproximativ 15 ore, medicii i-au implantat cinci rețele de microelectrozi în creier. Acestea captează semnalele produse atunci când pacientul își imaginează că își mișcă mâna.
Ulterior, un sistem de inteligență artificială interpretează aceste semnale și transmite impulsuri electrice către electrozi fixați pe antebrațe, activând mușchii necesari pentru realizarea mișcării. În același timp, senzori speciali montați pe piele detectează presiunea exercitată atunci când pacientul prinde un obiect și trimit informația înapoi către creier, oferindu-i o senzație parțială de atingere.
Rezultatele au fost încurajatoare. În timpul testelor, Keith Thomas a reușit să ridice coji de ou fără să le spargă în majoritatea încercărilor, iar forța brațelor sale a crescut semnificativ după 35 de săptămâni de utilizare a sistemului.
Cercetătorii subliniază însă că tehnologia nu reprezintă un tratament care vindecă paralizia. Studiul a fost realizat pe un singur pacient, iar eficiența metodei trebuie confirmată prin cercetări mai ample. Totuși, faptul că o parte dintre progresele motorii s-au menținut chiar și după întreruperea stimulării le oferă specialiștilor speranța că sistemul nervos poate crea noi conexiuni. Dacă rezultatele vor fi confirmate și în alte studii, această tehnologie ar putea deveni, în viitor, o soluție importantă pentru persoanele care trăiesc cu paralizie severă.