Românii au murit aici pentru Independență, dar puțini mai ajung să vadă locul! Pleven, city-break-ul care îți dă fiori

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

La câteva ore de București se află unul dintre cele mai importante locuri din afara granițelor pentru istoria României. Pleven, vechea Plevna din manualele de istorie, poate fi destinația unui weekend care începe ca o simplă excursie în Bulgaria și se transformă într-o călătorie pe urmele soldaților români din Războiul de Independență. Panorama Plevnei, Parcul Skobelev, Grivița și mausoleele ridicate în memoria celor căzuți păstrează urmele luptelor din 1877. Iar dacă istoria militară nu este suficientă, orașul oferă vestigii romane, muzee, parcuri, fântâni spectaculoase și chiar un muzeu al vinului amenajat într-o peșteră. Pentru un român, însă, drumul spre Pleven are inevitabil o încărcătură aparte. Este drumul pe care, în urmă cu aproape 150 de ani, îl făceau soldații români care trecuseră Dunărea pentru a lupta pentru independența țării.

Pe drumul Plevnei, la aproape 150 de ani după dorobanții români

Există locuri pe care le vizitezi pentru frumusețea lor și locuri în care mergi pentru poveste. Pleven face parte mai ales din a doua categorie.

Nu are centrul vechi spectaculos din Plovdiv și nici decorul medieval din Veliko Târnovo. Are însă ceva ce, pentru un turist român, celelalte orașe nu pot avea: o legătură directă cu unul dintre momentele fondatoare ale României moderne.

Pleven este Plevna din Războiul de Independență din 1877–1878, iar drumul de la Dunăre spre oraș a rămas în memoria românească inclusiv prin literatura vremii sau chiar prin filmele istorice. Astăzi, drumul se face cu mașina, în câteva ore. Atunci era drumul unei armate care trecuse Dunărea și se îndrepta către unele dintre cele mai sângeroase lupte ale războiului.

De ce Plevna este atât de importantă pentru istoria României

În 1877, Plevna devenise unul dintre punctele decisive ale războiului ruso-otoman. Osman Pașa transformase orașul și împrejurimile într-un sistem defensiv redutabil, cu fortificații și redute care au provocat pierderi uriașe atacatorilor.

Asediul s-a prelungit luni întregi, iar luptele pentru Plevna au provocat zeci de mii de victime în rândurile forțelor ruso-române.

Rolul României nu a fost unul simbolic. Armata română a trecut Dunărea și a intrat efectiv în operațiunile militare, iar unul dintre numele care aveau să rămână definitiv în istoria noastră este Grivița.

La 30 august/11 septembrie 1877, în timpul celui de-al treilea atac asupra Plevnei, trupele române au cucerit reduta Grivița I după lupte extrem de grele.

De campania de la Plevna sunt legate nume precum principele Carol I, generalul Alexandru Cernat, generalul Gheorghe Manu, maiorul George Șonțu, căpitanul Valter Mărăcineanu și colonelul Mihail Cerchez.

Osman Pașa și colonelul român Mihail Cerchez

Finalul asediului are o semnificație aparte pentru istoria românească.

După ce încercarea otomanilor de a sparge încercuirea a eșuat, Osman Pașa, rănit, a decis să capituleze. Colonelul român Mihail Cerchez s-a aflat în centrul acestor evenimente, comandantul otoman comunicându-i intenția de capitulare.

În jurul celebrei predări a sabiei lui Osman Pașa există relatări istorice diferite în ceea ce privește momentul ceremonial și persoana care a primit efectiv arma. Esențial rămâne însă faptul că un ofițer român a fost unul dintre personajele centrale ale capitulării armatei otomane de la Plevna.

Pentru România, victoria avea o semnificație mult mai mare decât cucerirea unui oraș. Independența fusese proclamată în mai 1877, iar participarea armatei române la război îi oferea acesteia susținerea militară care avea să conteze ulterior în recunoașterea internațională.

Panorama Plevnei, locul pe care trebuie să-l vezi

Dacă ai timp pentru un singur obiectiv în Pleven, acesta trebuie să fie Panorama Epopeea Plevnei 1877. Monumentul a fost inaugurat în 1977, la împlinirea unui secol de la evenimente, și a fost construit chiar în zona în care s-au purtat luptele.

Interiorul este spectaculos. Pânza panoramică are aproximativ 115 metri lungime și 15 metri înălțime, iar pictura este continuată în spațiul din fața ei prin decoruri tridimensionale, tranșee, arme și obiecte care creează impresia că vizitatorul privește direct către câmpul de luptă.

Un detaliu important pentru turiștii români este că există și prezentări în limba română.

Panorama nu trebuie vizitată pe fugă. Merită să-i rezervi cel puțin o oră și jumătate, iar apoi să continui plimbarea prin parcul care o înconjoară.

Parcul Skobelev. Te plimbi pe fostul câmp de luptă

Panorama se află în Parcul Skobelev, amenajat pe o parte a fostului câmp de luptă. Aici experiența devine mult mai puternică. Nu mai privești războiul într-o vitrină de muzeu, ci te afli în zona în care s-au desfășurat efectiv confruntările.

Monumentele, tunurile, relieful și fostele poziții militare ajută la înțelegerea dimensiunii bătăliei. Din zona Panoramei pot fi observate și puncte ale fostului câmp de luptă în direcția Griviței. Pentru cine este pasionat de istorie militară, aici pot trece ușor câteva ore.

Dacă ajungi la Pleven, ar fi păcat să nu mergi și la Grivița. Este locul în care excursia încetează să mai fie pur și simplu un city-break în Bulgaria.

În luptele de aici, trupele române au atacat puternicele fortificații otomane, iar reduta Grivița I a fost cucerită de români cu pierderi grele.

Aici întâlnești numele unor oameni pe care mulți români le cunosc astăzi mai degrabă de pe plăcuțele străzilor: Șonțu, Mărăcineanu, Cerchez. La Grivița înțelegi de unde vin aceste nume și de ce au fost păstrate în memoria publică românească.

Mausoleul ostașilor români de la Grivița

Unul dintre cele mai importante obiective ale traseului este Mausoleul ostașilor români de la Grivița, alături de muzeul și parcul memorial.

Locul păstrează memoria militarilor români căzuți în luptele pentru Plevna. Tot aici poate fi văzut și un bust al colonelului Mihail Cerchez.

Pentru un turist român, Grivița are o încărcătură pe care nicio fotografie și nicio pagină dintr-un manual nu o pot reproduce complet. Te afli pe terenul pe care au luptat soldații unei Românii care abia își proclama independența.

Este unul dintre acele locuri din afara granițelor actuale în care o bucată importantă din istoria României a rămas, literalmente, în pământ.

Capela-mausoleu Sfântul Gheorghe

Înapoi în Pleven, merită vizitată și Capela-mausoleu Sfântul Gheorghe Biruitorul, ridicată în memoria militarilor ruși și români care și-au pierdut viața în luptele din 1877. Este unul dintre principalele monumente ale orașului dedicate războiului și completează foarte bine vizita la Panorama Plevnei și Grivița.

Un alt obiectiv legat direct de războiul din 1877 este Casa-muzeu Țarul Eliberator Alexandru al II-lea, aflată în zona centrală a orașului.

Muzeul păstrează memoria evenimentelor petrecute la Plevna și este unul dintre locurile care pot fi incluse fără probleme într-o plimbare prin centrul orașului.

Pleven are însă o istorie mult mai veche decât Plevna din 1877

Războiul de Independență este principalul motiv pentru care Pleven are o semnificație specială pentru români, dar istoria locului începe cu mii de ani mai devreme.

În regiune au fost descoperite urme de locuire din mileniul al V-lea î.Hr. Zona a fost locuită de traci, iar ulterior a intrat în lumea romană.

Pentru o imagine mai amplă asupra trecutului orașului merită vizitat Muzeul Regional de Istorie din Pleven, cu expoziții dedicate perioadei preistorice, Antichității, Evului Mediu, renașterii naționale bulgare și istoriei moderne.

Muzeul are 24 de săli și aproximativ 7.000 de metri pătrați de spații expoziționale.

Fortăreața romană Storgozia

Pasionații de arheologie pot continua cu fortăreața Storgozia. În perioada romană, regiunea făcea parte din provincia Moesia. Aici exista inițial o stație rutieră pe drumul dintre Oescus și Philippopolis, actualul Plovdiv. Așezarea s-a dezvoltat ulterior, iar în zonă pot fi văzute astăzi vestigii ale fortificației și urmele unei bazilici paleocreștine din secolul al IV-lea.

Într-un singur weekend poți trece astfel prin câteva milenii de istorie: de la lumea tracică și romană până la luptele care au contribuit la obținerea independenței României.

Pleven este important și pentru istoria modernă a Bulgariei. În 1825 s-a deschis aici prima școală laică din oraș, iar în 1840 a fost înființată prima școală de fete din Bulgaria.

În 1869, eroul național bulgar Vasil Levski a înființat la Pleven primul său comitet revoluționar, parte din rețeaua clandestină prin care pregătea lupta pentru eliberarea Bulgariei de sub dominația otomană.

Astfel, pentru români și bulgari, orașul păstrează două istorii naționale care ajung să se întâlnească în evenimentele dramatice din 1877.

Ce faci seara în Pleven

După atâtea redute, tunuri și mausolee, centrul Plevenului oferă o schimbare de atmosferă. Orașul are zone pietonale largi, parcuri și un complex spectaculos de cascade și fântâni arteziene, unul dintre locurile cele mai fotogenice din centru.

Pleven nu trebuie comparat cu orașele bulgărești medievale. Nu vii aici pentru străduțe otomane și case vechi înghesuite una în alta. Centrul este mai degrabă monumental și aerisit, foarte potrivit pentru o plimbare de seară.

Iar la cină poți trece la partea mai puțin eroică și mult mai gustoasă a Bulgariei: salată Șopska, kebapce-rulouri de carne tocată la grătar-, chiftele bulgărești, kavarma-carne și legume gătite lent-, și, dacă mașina rămâne în parcare până a doua zi, un pahar de rachiu bulgăresc, rakia.

Parcul Kaylaka și un muzeu al vinului într-o peșteră

Dacă mai ai câteva ore, merită să ajungi în Parcul Kaylaka, la sud de Pleven.

Este o zonă verde întinsă, cu lacuri, stânci și trasee pentru plimbare, potrivită pentru partea mai relaxată a excursiei.

Tot aici se află și una dintre curiozitățile orașului: Muzeul Vinului, amenajat într-o peșteră.

Colecția cuprinde aproximativ 6.000 de sticle, inclusiv vinuri vechi de zeci de ani, iar vizitatorii pot participa și la degustări.

Cum ajungi din București la Pleven

Pentru un weekend, cea mai comodă variantă este mașina. Traseul este simplu: București – Giurgiu – Ruse – Byala – Pleven.

Durata trebuie calculată cu o marjă generoasă, mai ales din cauza traficului și a situației de la trecerea Giurgiu–Ruse. În condiții normale, pentru organizarea excursiei este rezonabil să rezervi aproximativ trei ore și jumătate până la patru ore și jumătate pentru drum.

Mașina are încă un avantaj important: îți permite să ajungi ușor la Grivița și la obiectivele aflate în afara centrului Plevenului.

Cum poți organiza un weekend la Pleven și Grivița

Dacă ai doar două zile, traseul poate fi foarte simplu. Sâmbătă dimineața pleci din București spre Giurgiu, treci Dunărea la Ruse și continui către Grivița. Prima parte a zilei poate fi rezervată Mausoleului ostașilor români și zonei fostului câmp de luptă.

După-amiaza mergi în Pleven pentru Casa-muzeu Alexandru al II-lea, Capela-mausoleu Sfântul Gheorghe și centrul orașului. Seara rămâi la Pleven, ieși la cină și te cazezi pentru o singură noapte.

Duminică dimineața mergi la Panorama Plevnei și continui cu o plimbare prin Parcul Skobelev. Dacă mai ai timp înainte de întoarcerea în România, poți face o oprire în Parcul Kaylaka.

Pentru programele muzeelor, mai ales ale complexului de la Grivița, merită verificat orarul oficial înainte de plecare, deoarece zilele și orele de funcționare se pot modifica în funcție de sezon.

Un weekend în Bulgaria care, pentru un român, ajunge să fie despre România

Pleven nu este destinația clasică pe care o aleg românii când se gândesc la Bulgaria. Nu are mare, nu are pârtii și nu se vinde prin imaginea unui oraș medieval romantic.

Dar tocmai aici stă farmecul excursiei. La câteva ore de București poți ajunge pe câmpurile unde soldații români au luptat în 1877, poți vedea Grivița, poți intra în Panorama Plevnei și poți descoperi monumentele ridicate celor care nu s-au mai întors acasă.

Iar când te întorci spre Dunăre, versurile lui George Coșbuc parcă sună altfel :

„Iar pe drumul care duce
de la Dunăre spre munte
Trec românii zi şi noapte
către Plevna, merg şi vin.”

Astăzi, pe același drum nu mai merg dorobanții spre redutele lui Osman Pașa. Merg turiștii. Dar pentru un român care știe ce s-a întâmplat acolo, drumul Plevnei rămâne unul dintre drumurile pe care s-a scris independența României.

CITEȘTE ȘI: Weekend la Budapesta cu bani de-o escapadă, nu de-o avere! Tren de noapte, băi termale și gulaș cât cuprinde

 Orașul în care frumusețea te pândește după fiecare colț! 6 experiențe pentru care Florența merită văzută măcar o dată