TikTok te face să-ți cauți boli cu lumânarea? Cum ajungi să simți simptome după ce le vezi online

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

TikTok poate fi o sursă utilă de informații despre sănătate și îi poate ajuta pe unii oameni să recunoască simptome pe care altfel le-ar fi ignorat. Există însă și reversul medaliei. Expunerea repetată la videoclipuri despre boli și simptome ne poate face să devenim exagerat de atenți la senzații normale ale corpului, să ne verificăm compulsiv și chiar să observăm simptome abia după ce am aflat despre ele online. Josef Newton, fondatorul aplicației pentru anxietatea legată de sănătate „Condri”, numește fenomenul „symptom borrowing” – „împrumutarea simptomului”. Asta nu înseamnă că senzațiile sunt inventate sau că persoana se preface. Ele pot fi cât se poate de reale, însă atenția, așteptarea și anxietatea pot amplifica senzații fizice care înainte treceau neobservate.

Autoarea articolului povestește că, fiind o persoană care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă legată de sănătate și de o boală cronică rară, știe cât de ușor este să intri în „gaura de iepure” a TikTok-ului.

Deși platforma poate fi informativă în multe privințe, poate conduce și către autodiagnosticări greșite. Josef Newton, fondatorul aplicației pentru anxietatea legată de sănătate Condri, numește fenomenul „symptom borrowing”-„împrumutarea simptomelor”.

Ce înseamnă să „împrumuți” simptome de pe TikTok

„«Împrumutarea simptomelor» este un termen folosit pentru a descrie situația în care expunerea frecventă la simptomele altcuiva te determină să observi progresiv, să reinterpretezi sau să te aștepți la senzații și comportamente similare la tine”, explică Newton.

Specialistul subliniază că acest lucru nu înseamnă că persoana respectivă copiază în mod conștient simptomele, se preface sau își imaginează o boală.

„Senzațiile pot părea în întregime reale. În schimb, atenția, așteptările și anxietatea pot amplifica senzații fizice sau comportamente obișnuite, care înainte treceau neobservate.”

Iar modul în care funcționează algoritmul TikTok poate accentua fenomenul.

Cu cât interacționezi mai mult cu videoclipurile despre un anumit subiect, cu atât platforma îți va recomanda mai multe materiale asemănătoare. Dacă, de exemplu, ești convins că ai o anumită boală autoimună și faci o mare parte din documentare pe TikTok, este posibil să începi să vezi din ce în ce mai multe videoclipuri despre respectiva afecțiune în pagina For You.

Videoclipurile nu înlocuiesc consultația medicală

Autoarea recunoaște că există o valoare reală în documentarea pe cont propriu și în contactul cu persoane care trec prin experiențe similare.

În cazul ei, spune că investigațiile făcute prin diferite comunități online au contribuit la obținerea diagnosticului corect, după ce mai mulți profesioniști din domeniul medical nu reușiseră să pună cap la cap simptomele sale sau nu le luaseră suficient de în serios.

Problema apare atunci când documentarea se transformă într-un comportament compulsiv alimentat de anxietatea legată de sănătate.

„Rețelele sociale oferă adesea educație, un limbaj prin care oamenii își pot descrie experiențele și validare, însă videoclipurile scurte nu reproduc evaluările clinice”, explică Newton.

TikTok poate determina o persoană să recunoască o problemă reală și să solicite ajutor, ceea ce este un lucru pozitiv.

„Devine problematic atunci când recunoașterea se transformă în monitorizare. Odată ce ai învățat o listă de simptome, creierul tău poate începe să le caute.”

Există câteva semne care pot indica faptul că ai intrat în acest cerc, fără ca asta să însemne automat că simptomele pe care le simți nu sunt reale.

1. Simptomul a apărut abia după ce ai aflat despre el pe internet

Sursă foto: Freepik

Una este să ai deja un simptom real și să descoperi ulterior pe TikTok informații care se potrivesc cu ceea ce simți. Alta este să începi să observi o senzație după ce ai aflat despre ea pe TikTok. Newton oferă un exemplu foarte simplu.

„Un exemplu foarte bun este dacă cineva îți cere să observi cum îți simți limba în gură; dintr-odată devine dificil să o mai ignori”, explică el.

Senzația exista și înainte. Diferența este că, după ce atenția a fost îndreptată asupra ei, a devenit mult mai evidentă.

„Senzația a fost întotdeauna acolo, dar atenția a făcut-o proeminentă. Videoclipurile despre sănătate pot produce un efect similar.”

Asta nu demonstrează că un simptom este lipsit de importanță, avertizează Newton. Contează însă momentul în care a apărut.

Specialistul recomandă să te întrebi dacă simptomul exista în mod constant înainte să vezi conținutul respectiv, dacă fusese observat și de alte persoane și dacă îți provoca dificultăți semnificative în viața de zi cu zi.

2. Îți verifici compulsiv simptomele

Monitorizarea simptomelor se poate transforma într-o compulsiune pentru persoanele care se confruntă cu anxietatea legată de sănătate. Asta nu înseamnă că simptomele nu sunt reale. Dar atunci când te aștepți permanent să apară, poți deveni hipersensibil la semnalele propriului corp.

Autoarea atrage atenția că situația este complicată. În cazul ei, faptul că și-a pus propriile simptome pe seama anxietății legate de sănătate a contribuit la întârzierea diagnosticului.

Prin urmare, două lucruri pot fi adevărate în același timp: o persoană își poate verifica în mod compulsiv corpul și poate „împrumuta” simptome, dar poate avea, simultan, simptome reale ale unei afecțiuni reale.

„Dacă observi că îți verifici permanent simptomele, încearcă să te întrebi ce obții prin această verificare și care este obiectivul tău”, recomandă Newton.

Un indiciu important este durata liniștii pe care o obții după verificare.

„Dacă verificarea simptomelor sau vizionarea unui alt videoclip te calmează doar câteva minute înainte să simți nevoia să faci din nou același lucru, probabil că acest comportament întreține frica, în loc să ofere un răspuns.”

3. Simptomele tale sunt generale și nespecifice

Simptomele generale și nespecifice pot apărea în numeroase afecțiuni, iar situația poate deveni extrem de frustrantă atunci când o persoană simte că medicii le minimalizează sau le consideră lipsite de importanță.

Dar la fel de problematică poate deveni acumularea unor autodiagnostice greșite bazate pe videoclipuri aleatorii văzute pe TikTok. În loc să iei drept adevăr absolut fiecare informație întâlnită online, este important să îți privești sănătatea individual și în ansamblu, ținând cont inclusiv de istoricul medical personal și familial.

„Este important să facem diferența între faptul că ne regăsim într-un conținut și acuratețea unui diagnostic”, spune Newton.

Videoclipurile de pe rețelele sociale oferă rareori întregul context și tind să se concentreze asupra rezultatului final.

În loc să numeri câte simptome prezentate pe internet ți se potrivesc, Newton recomandă să te concentrezi asupra a trei aspecte: de cât timp sunt prezente simptomele, dacă apar în mai multe zone ale vieții tale și dacă produc dificultăți semnificative în viața de zi cu zi.

TikTok poate fi, așadar, punctul de plecare pentru descoperirea unei probleme reale, dar nu poate înlocui o evaluare medicală. Iar atunci când fiecare videoclip despre sănătate te determină să îți analizezi corpul, să cauți încă un simptom și apoi încă o confirmare, documentarea poate ajunge să alimenteze exact anxietatea pe care încercai să o liniștești.

CITEȘTE ȘI: Gamerii, recrutați pentru a deveni controlori de trafic aerian. Abilitățile din jocurile video care îi pot ajuta

Atracția din Roma pentru care turiștii plătesc peste 250 de euro pe oră ar putea fi interzisă. Motivul pentru care autoritățile vor să renunțe la ea