Inteligența artificială pătrunde tot mai adânc în industria modei, de la realizarea colecțiilor și campaniilor publicitare până la influenceri virtuali și proiectarea magazinelor, însă în paralel se produce o mișcare aparent contradictorie: creațiile realizate manual, hainele vintage, magazinele fizice și frumusețea naturală revin puternic în atenția publicului. Potrivit unei analize publicate de Daily Sabah, pe măsură ce moda devine tot mai digitală, consumatorii și creatorii par să redescopere valoarea lucrurilor care poartă amprenta directă a omului, iar eticheta „fără inteligență artificială” începe să devină ea însăși un argument de autenticitate.
Pandemia a schimbat felul în care cumpărăm și privim moda
Lumea modei a fost întotdeauna un teren pe care regulile se schimbă rapid, însă ultimii ani au adus transformări greu de anticipat în urmă cu doar un deceniu. Autoarea analizei, Idil Demirel, amintește că încă din 2020, în perioada pandemiei, anticipa că perturbarea vieții cotidiene va accelera cumpărăturile online, dar va readuce în același timp în prim-plan lucrul manual, cusutul și hainele second-hand.
O altă schimbare anticipată atunci era pierderea treptată a influenței exercitate de influencerii tradiționali de pe rețelele sociale, după mai bine de un deceniu în care aceștia deveniseră unul dintre principalele instrumente de promovare folosite de marile branduri.
În paralel, moda digitală începuse deja să își facă loc în industrie. Louis Vuitton o folosise în 2016 pe Lightning, personajul din jocul Final Fantasy, drept imagine pentru una dintre campaniile sale, iar ulterior casele de modă au început să experimenteze tot mai mult cu modele virtuale și avataruri.
Aplicații precum Drest, care a reunit peste 100 de branduri, printre care Gucci, Prada și Stella McCartney, le-au oferit utilizatorilor posibilitatea de a îmbrăca avataruri digitale și chiar de a cumpăra ulterior piesele vestimentare alese pentru acestea.
Inteligența artificială a intrat în colecții, reclame și chiar în magazine
Ajunsă în a doua jumătate a anului 2026, industria modei este mult mai digitalizată decât era în perioada pandemiei, iar apariția inteligenței artificiale generative a accelerat procesul într-un ritm spectaculos.
Colecțiile, marketingul și activitatea de pe rețelele sociale sunt concepute din ce în ce mai mult pornind de la mediul digital, iar epoca influencerilor virtuali nu mai reprezintă doar un scenariu despre viitor. Brandurile au început să încredințeze inteligenței artificiale nu doar elemente ale colecțiilor și campaniilor publicitare, ci chiar și proiectarea unor magazine.
În timp ce această transformare tehnologică pare imposibil de oprit, în interiorul aceleiași industrii se dezvoltă însă o tendință care merge exact în direcția opusă.
Generația Z redescoperă telefoanele clasice
Marile case de lux și-au accelerat colaborările cu artizani și cooperative locale și acordă din nou o importanță tot mai mare produselor realizate manual, tocmai într-o perioadă în care tehnologia ar permite automatizarea unei părți importante din procesul creativ.
Generația Z pare să participe la aceeași reacție împotriva digitalizării permanente. Tinerii încep să se întoarcă spre telefoane analogice sau dispozitive mai simple și petrec mai puțin timp pe rețelele sociale decât și-ar dori brandurile care încearcă să le capteze permanent atenția.
În același timp, cărțile, cluburile de lectură și bibliotecile au redevenit la modă, iar hainele second-hand și piesele vintage au câștigat tot mai mult teren.
Fenomenul începe să fie vizibil inclusiv în modul în care creatorii își promovează munca. Unii designeri consideră acum important să precizeze că „nu a fost folosită inteligența artificială” în procesul creativ, transformând absența AI într-un fel de certificat al autenticității.
Creatorii se tem că AI le poate copia mai ușor ideile
Și cinematografia traversează o revenire, iar unele branduri de lux au început să sublinieze în mod explicit că filmele lor publicitare au fost realizate fără inteligență artificială.
Designerii devin, la rândul lor, mai precauți față de anumite tehnologii, în special din cauza temerii că acestea ar putea face ca ideile creative să fie reproduse sau imitate mult mai ușor.
Apare astfel unul dintre marile paradoxuri ale momentului: exact când instrumentele digitale pot genera imagini și concepte într-un timp extrem de scurt, munca lentă, migăloasă și imperfectă a omului începe să capete din nou o valoare aparte.
Un produs care necesită ore, zile sau chiar săptămâni de muncă manuală poate deveni mai dorit tocmai pentru că nu poate fi creat instantaneu printr-o comandă introdusă într-un program.
Frumusețea naturală începe să ia locul chipurilor „perfecte”
Aceeași mișcare poate fi observată și în industria frumuseții. Perioada dominată de imagini puternic editate, chipuri modificate digital și apariții construite până la ultimul detaliu pare să lase treptat locul unei preferințe pentru aspectul natural și fețele cât mai puțin transformate.
După ani în care filtrele și editarea fotografiilor au creat standarde de frumusețe greu sau chiar imposibil de atins în viața reală, autenticitatea începe să devină ea însăși o tendință.
Un fenomen asemănător se produce în comerț. După ce cumpărăturile online au devenit ceva absolut obișnuit, magazinele fizice încep să își recapete atractivitatea, însă nu în forma lor tradițională. Apar tot mai multe magazine-concept care încearcă să ofere vizitatorului o experiență pe care simpla derulare a unui catalog pe ecran nu o poate reproduce.
Cu cât AI avansează, cu atât crește valoarea lucrurilor făcute de oameni
Tendințele din ultimii ani arată că aproape fiecare curent puternic ajunge să genereze propriul său contracurent. Cu cât viața devine mai digitală, cu atât crește interesul pentru experiențele fizice, iar pe măsură ce inteligența artificială poate produce tot mai multe lucruri, obiectele realizate de oameni capătă o semnificație diferită.
Într-o perioadă în care digitalizarea și inteligența artificială înaintează într-un ritm aproape imposibil de oprit, revin astfel în prim-plan tocmai elementele despre care se putea crede că vor dispărea: mâna omului, imaginația, meșteșugul, designul și creativitatea individuală.
Produsele care poartă eticheta „realizat integral manual” coexistă acum cu creațiile realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, iar cele două lumi concurează pentru atenția aceluiași public.
Poate că viitorul modei nu va însemna, așadar, alegerea exclusivă între tehnologie și tradiție, însă explozia AI pare să fi făcut un lucru neașteptat: ne-a amintit cât de mult valorează ceva despre care știm că a fost imaginat și realizat de un om.