Așa trăiau barosanii României acum sute de ani! 6 conace fabuloase pe care le poți vizita lângă București

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Nu trebuie să conduci o zi întreagă și nici să-ți iei concediu pentru a descoperi palate boierești, domenii cu povești incredibile și clădiri în care s-a scris o parte din istoria României. La cel mult două ore de București se ascund șase conace care merită transformate în destinații pentru următoarele weekenduri. De la o casă de piatră ridicată în vremea lui Matei Basarab și un conac care anunță apariția stilului brâncovenesc până la reședința familiei Brătianu și un domeniu cu influențe Art Nouveau, traseul poate deveni o adevărată călătorie prin aproape 400 de ani de arhitectură românească.

Conacul Bellu din Urlați, bijuteria ascunsă printre podgoriile din Dealu Mare

Prima oprire ne duce în Urlați, în județul Prahova, la aproximativ 80-90 de kilometri de București. În funcție de trafic și de locul din Capitală din care pleci, drumul durează aproximativ o oră și jumătate, eventual ceva mai mult, iar traseul trece prin Ploiești și continuă către Albești-Paleologu și Urlați.

Conacul Bellu este unul dintre acele locuri care te fac să uiți pentru câteva ore că te afli atât de aproape de București. Domeniul este legat de familia Bellu și în special de baronul Alexandru Bellu, născut în 1850, avocat, colecționar, numismat și fotograf.

Complexul era cândva considerabil mai mare decât ceea ce poate fi văzut în prezent. Domeniul cuprindea Conacul Mare, o cuhnie cu turlă, capelă, foișor, sere, grajduri, locuințe destinate personalului și chiar o uzină electrică. O parte dintre construcții au dispărut în timp, inclusiv în urma cutremurelor care au lovit România în secolul XX.

Conacul păstrat astăzi este un superb exemplu de arhitectură veche românească, iar adevărata surpriză apare când intri. Spre deosebire de alte reședințe istorice rămase aproape goale, aici există o colecție bogată de mobilier, artă românească și occidentală, ceramică, icoane, covoare din secolul al XIX-lea, arme, cărți și obiecte orientale.

În 1926, familia Bellu a donat complexul Academiei Române, iar din 1953 aici funcționează muzeul. O restaurare amplă a avut loc între 2004 și 2009.

Conacul poate fi vizitat în prezent de miercuri până duminică, între orele 9:00 și 17:00, ultima intrare fiind la 16:30. Pentru 2026, biletul pentru un adult este de 16 lei, pensionarii plătesc 8 lei, iar copiii, elevii și studenții 4 lei.

Și mai există un avantaj: odată ajuns aici, excursia poate continua prin Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute regiuni viticole ale României.

Conacul Pană Filipescu, o călătorie până în anul 1650

Rămânem în Prahova, dar ne întoarcem cu aproape patru secole în timp. La Filipeștii de Târg se află Conacul Pană Filipescu, ridicat în jurul anului 1650 de marele logofăt Pană Filipescu, căsătorit cu Maria Cantacuzino.

Din București sunt aproximativ 85-95 de kilometri, iar cu mașina drumul poate fi parcurs în aproximativ o oră și jumătate până la o oră și 45 de minute. Tocmai apropierea dintre cele două obiective face ca Pană Filipescu și Bellu să poată fi combinate într-o singură excursie de o zi.

Conacul este însă cu totul diferit. Din punct de vedere arhitectural, avem în față o clădire extrem de importantă pentru că surprinde perioada de tranziție către ceea ce avea să devină stilul brâncovenesc.

Parterul înalt, beciurile, foișorul și coloanele îi dau personalitate, iar intrarea principală se face prin foișorul aflat pe fațada sudică. În loc să vedem pur și simplu un conac vechi, putem observa aici începuturile limbajului arhitectural care avea să atingă apogeul în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.

Povestea locului este legată de două dintre marile familii boierești ale epocii, Filipeștii și Cantacuzinii. Conacul a adăpostit inclusiv celebra bibliotecă a stolnicului Constantin Cantacuzino.

În muzeu pot fi văzute astăzi documente, cărți bisericești vechi, icoane, bijuterii, costume, portrete și obiecte arheologice, dar și reconstituirea unei vechi tipografii. În beci există și un lapidarium, iar lucrările de restaurare au scos la lumină trei vechi ghețării.

După Primul Război Mondial, conacul a trecut printr-o perioadă de degradare, iar în epoca modernă a beneficiat de o restaurare majoră între 2013 și 2015. Muzeul în forma sa actuală s-a deschis în 2016.

Poate fi vizitat de marți până duminică, între 9:00 și 17:00, iar ultima intrare este la 16:30. În 2026, adulții plătesc 20 de lei, pensionarii 10 lei, iar copiii, elevii și studenții 5 lei.

Conacul Drugănescu, o bijuterie brâncovenească la mai puțin de o oră de București

Pentru cei care nu au chef de un drum lung, Conacul Drugănescu este una dintre variantele cele mai tentante. Se află în satul Stoenești, comuna Florești-Stoenești, județul Giurgiu, la aproximativ 35-40 de kilometri de București.

În condiții normale de trafic, poți ajunge în aproximativ 45-60 de minute, mergând spre vestul Capitalei, în direcția Bolintin Vale și Florești-Stoenești.

Conacul a fost ridicat între 1710 și 1715 de Gavril Drugănescu, vornic de Târgoviște, și reprezintă unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură brâncovenească din apropierea Capitalei.

Vedeta construcției este foișorul brâncovenesc, susținut de coloane cu capiteluri sculptate. Clădirea nu a rămas însă neschimbată. Între 1940 și 1942, arhitectul G.M. Cantacuzino a intervenit asupra conacului, adăugând o nouă aripă și mărind foișorul, iar alte lucrări de restaurare au avut loc între 1965 și 1967.

Aici trebuie făcută și o precizare pentru cei care găsesc pe internet informații mai vechi. Muzeul etnografic județean care a funcționat cândva în Conacul Drugănescu a fost mutat la Giurgiu în 2005, după retrocedarea monumentului.

În 2012, conacul a fost cumpărat de Episcopia Giurgiului, iar aici a fost organizat Centrul Pastoral-Cultural „Gavril Drugănescu”. În prezent există un muzeu etnografic al Episcopiei Giurgiului, o încăpere memorială dedicată Patriarhului Teoctist și biblioteca „Dimitrie Bolintineanu”.

Pentru că nu funcționează după modelul unui mare muzeu național cu program turistic permanent foarte clar, cel mai sigur este să contactezi administrația înainte să pleci din București și să confirmi posibilitatea vizitării.

Domeniul Manasia, conacul cu Art Nouveau ascuns lângă Urziceni

La aproximativ o oră de București se află unul dintre cele mai elegante domenii din această listă. Conacul Hagianoff, cunoscut astăzi drept Domeniul Manasia, se găsește în județul Ialomița, foarte aproape de Urziceni.

Din București poți merge pe DN2/E85 către Urziceni, iar cei aproximativ 55-65 de kilometri se parcurg, în funcție de trafic, într-o oră sau puțin peste.

Povestea moșiei este mult mai veche decât actualul conac. În jurul anului 1650, zona se afla în posesia Cantacuzinilor, în 1775 moșia a fost cumpărată de Alexandru Vodă Ipsilanti, iar în 1839 a ajuns la principele sârb Efrem Obrenovici.

În 1879 a fost cumpărată de Ion Hagianoff, fost ministru de externe al Bulgariei, iar familia sa avea să schimbe profund locul. Hagianoffii au fost implicați în dezvoltarea localității, de numele lor fiind legate biserica, școala, primăria, căminul cultural, hanul și, evident, conacul.

Clădirea pe care o vedem astăzi a fost ridicată în 1899-1900 după planurile unui arhitect elvețian. Stilul este eclectic, cu elemente Art Nouveau, iar diferența față de vechile conace boierești de la Herăști, Filipești sau Stoenești este spectaculoasă.

La restaurare au fost recuperate stucaturi, capiteluri, console decorative, vitralii, tavane pictate și casetate, elemente din fier forjat și plăci de ciment colorat. Sub conac se întinde și o cramă impresionantă, de aproximativ 1.000 de metri pătrați, realizată din cărămidă produsă cândva chiar în fabrica familiei Hagianoff.

După venirea regimului comunist, proprietatea a fost confiscată, iar domeniul a trecut printr-o lungă perioadă dificilă înainte de a fi recuperat și restaurat.

Trebuie însă știut un lucru înainte să pornești la drum: Domeniul Manasia nu funcționează ca un muzeu clasic în care cumperi bilet de la intrare în orice zi. Este în primul rând un domeniu privat și spațiu pentru evenimente, astfel că accesul trebuie verificat și stabilit în prealabil.

Conacul Udriște Năsturel, palatul de piatră vechi de aproape 400 de ani

La Herăști, în județul Giurgiu, la aproximativ 40-50 de kilometri de București, găsești probabil cea mai mare surpriză din această listă. Cu mașina poți ajunge în aproximativ o oră, iar la capătul drumului te așteaptă una dintre cele mai vechi și spectaculoase construcții civile din Țara Românească.

Conacul Udriște Năsturel, cunoscut și drept Casa de Piatră, a fost construit în perioada 1641-1643, în vremea lui Matei Basarab, de frații Udriște și Cazan Năsturel. Sora lor, Elina, era chiar soția domnitorului.

Clădirea impresionează înainte de orice prin materialul din care a fost ridicată. Este o construcție monumentală din piatră, extrem de rară pentru arhitectura civilă românească a acelei epoci.

Planul este la fel de interesant. Construcția în formă de L cuprindea practic două locuințe aproape identice, dispuse în oglindă, fiecare având propria intrare și propria scară interioară. Cele două zone erau destinate fraților Udriște și Cazan.

Stilistic, conacul este o mică lecție de istoria arhitecturii. Descoperim influențe renascentiste, gotice și orientale într-o clădire realizată înainte ca stilul brâncovenesc să se cristalizeze.

Faima locului este foarte veche. Călătorul sirian Paul de Alep a ajuns aici în 1657 și a rămas impresionat de reședință, pe care a comparat-o cu marile construcții occidentale.

Povestea conacului a căpătat un nou capitol în 1830, când moșia a fost cumpărată de principele sârb Miloș Obrenovici. După abdicarea sa din 1839, acesta s-a retras pentru o perioadă la Herăști și a intervenit asupra clădirii, adăugând inclusiv un turn din cărămidă cu două niveluri.

La restaurarea realizată între 1964 și 1971 s-a ales revenirea la forma mai veche a construcției, iar turnul adăugat în perioada Obrenovici a fost eliminat.

La intrarea în domeniu se află și biserica ridicată în 1644 de Elina Basarab cu ajutorul fraților săi, ceea ce face excursia și mai interesantă.

Adresa este strada Miloș Obrenovici nr. 32, Herăști, iar programul actual de vizitare este sâmbăta și duminica, între 10:00 și 16:00. Tocmai de aceea, Herăști trebuie programat pentru weekend, nu pentru o excursie spontană într-o zi din timpul săptămânii.

Vila Florica, locul în care familia Brătianu a scris istoria României

Ultima destinație ne scoate ceva mai mult din București, dar autostrada face drumul simplu. Vila Florica se află la Ștefănești, în Argeș, la aproximativ 115-125 de kilometri de Capitală.

Pleci pe A1 București-Pitești, apoi continui către Ștefănești, iar în condiții rezonabile de trafic poți ajunge în aproximativ o oră și jumătate sau o oră și 50 de minute.

Aici a fost reședința familiei Brătianu, una dintre familiile care au marcat decisiv istoria politică a României moderne.

Domeniul este atestat documentar în 1829, însă casa familiei din care avea să se dezvolte actuala vilă începe să prindă contur în 1858, după căsătoria lui Ion C. Brătianu cu Pia Pleșoianu.

La început nu exista palatul pe care îl vedem astăzi, ci o casă relativ modestă, cu patru camere și pivniță pentru vin. Ion C. Brătianu a extins-o treptat, iar transformarea spectaculoasă a fost continuată de fiul său, Ion I.C. Brătianu.

Marile lucrări au avut loc în special între 1905-1912 și 1924-1925, după concepția lui Ionel Brătianu și sub coordonarea arhitectului Petre Antonescu, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai stilului neoromânesc și omul care a proiectat și Arcul de Triumf din București.

Vila Florica este astăzi unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură neoromânească. Domeniul era mult mai mult decât o simplă casă de vacanță: avea fermă, cramă, capelă, gară, observator astronomic și un parc întins în mijlocul podgoriilor de la Ștefănești.

Biblioteca familiei este un alt detaliu spectaculos. Vila ajunsese să aibă patru biblioteci, iar colecția Brătienilor număra aproximativ 30.000 de volume. Constantin Argetoianu o considera cea mai importantă bibliotecă particulară din România.

Prin camerele de la Florica au trecut regi și regine, prim-miniștri și unele dintre cele mai importante personaje ale României moderne, printre care Carol I, Regina Elisabeta, Ferdinand, Regina Maria, Alexandru Averescu, Barbu Știrbey și I.G. Duca.

Numele domeniului are însă o origine tristă. „Florica” amintește de prima fiică a lui Ion C. Brătianu, care a murit la numai trei ani.

Astăzi aici funcționează Muzeul Național „Brătianu”. De marți până vineri poate fi vizitat între 8:30 și 16:30, iar sâmbăta și duminica între 9:00 și 17:00. Biletul pentru adulți costă 20 de lei, pensionarii plătesc 10 lei, iar elevii și studenții 5 lei.

Patru secole de istorie la maximum două ore de București

Cele șase conace pot fi privite separat, dar puse împreună spun o poveste mult mai interesantă. În aproximativ două ore de București poți trece prin aproape 400 de ani de arhitectură și istorie românească.

La Herăști descoperi o casă monumentală din piatră ridicată în vremea lui Matei Basarab, la Filipeștii de Târg vezi perioada care anunță stilul brâncovenesc, iar la Drugănescu întâlnești arhitectura brâncovenească propriu-zisă. Conacul Bellu te poartă în lumea boierimii secolului al XIX-lea, Manasia vine cu eclectismul și influențele Art Nouveau de la cumpăna dintre secole, iar Florica încheie traseul cu stilul neoromânesc și cu familia care a avut un rol uriaș în construirea României moderne.

Nu ai nevoie, așadar, de avion, de o săptămână liberă sau de sute de kilometri parcurși pentru o excursie cu adevărat spectaculoasă. Este suficient să ieși din București și, după o oră de condus, să cobori din mașină direct în secolul al XVII-lea.

CITEȘTE ȘI: Nu trebuie să pleci din București pentru un tur spectaculos! Descoperi un cartier șters de pe hartă și o biserică mutată cu aproape 300 de metri

Paradisul din Bavaria pe care puțini români îl au pe listă! Ce poți vedea în Berchtesgaden în doar 4 zile