O evaluare realizată de Comisia Lancet privind amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI avertizează că omenirea s-ar putea confrunta cu riscuri existențiale până la sfârșitul acestui secol.
Printre cele mai grave pericole identificate de experți se numără utilizarea intenționată a inteligenței artificiale în scopuri distructive și posibilitatea declanșării unui război nuclear care ar putea avea consecințe devastatoare asupra planetei. Potrivit autorilor raportului, aceste riscuri conduc lista celor 17 amenințări majore care ar putea afecta sănătatea și supraviețuirea populației globale în următorii 75 de ani.
Omenirea poate dispărea până în anul 2100?
Experții atrag atenția că aceste amenințări nu acționează izolat, ci sunt interconectate și se pot amplifica reciproc. Din acest motiv, soluțiile trebuie gândite și aplicate într-un mod integrat.
„Deciziile luate astăzi de lideri vor modela sănătatea şi bunăstarea generaţiei următoare”, a declarat prof. Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Metrică și Evaluare a Sănătății din cadrul Universității din Washington.
Pentru realizarea analizei, specialiștii au folosit indicatorul DALY, care măsoară anii de viață sănătoasă pierduți din cauza bolilor, dizabilităților sau deceselor premature. Pe baza tendințelor actuale, comisia a estimat impactul potențial al fiecărei amenințări asupra sănătății umane la nivel global.
Raportul avertizează în mod special asupra pericolelor asociate dezvoltării și folosirii abuzive a inteligenței artificiale.
„Utilizarea maliţioasă a inteligenţei artificiale – inclusiv pentru arme biologice – şi un conflict nuclear însoţit de o foamete nucleară implică riscuri de extincţie în următorii 75 de ani”, se arată în document.
Autorii precizează că probabilitatea unor asemenea scenarii este redusă, însă consecințele lor ar putea fi fără precedent. În cazul unui conflict nuclear major, particulele eliberate în atmosferă ar putea bloca lumina solară pentru perioade îndelungate, afectând agricultura și generând foamete la scară globală. În paralel, dezvoltarea unor arme biologice cu ajutorul inteligenței artificiale este văzută drept un risc emergent care necesită atenție sporită.
Un editorial publicat simultan în revista The Lancet subliniază gravitatea acestor scenarii.
„Amploarea daunelor, în eventualitatea materializării acestor riscuri, ar aduce o apocalipsă asupra umanităţii.”
Cele două amenințări care i-au alarmat pe cercetători
Pe lista amenințărilor considerate de experți drept „catastrofe majore” se regăsesc și poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă, schimbările climatice, conflictele convenționale, reducerea ajutorului extern, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă. Toate acestea ar putea genera, cumulat, pierderea a peste un miliard de ani de viață sănătoasă la nivel mondial până în anul 2100.
Potrivit cercetătorilor, includerea unei amenințări în clasamentul final a depins nu doar de gravitatea impactului său potențial, ci și de existența unor măsuri concrete prin care efectele pot fi limitate. Ibrahim Abubakar, profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la UCL și membru al comisiei, a explicat abordarea grupului de lucru:
„Nu pornim de la ideea de a spune: „Priviţi, vrem să vă speriem – iată câte ameninţări planează asupra umanităţii.” Pornim de la premisa că, dacă eşti un factor de decizie în prezent – fie la nivel multilateral global, fie la nivel naţional –, acestea sunt potenţialele ameninţări cu care te-ai putea confrunta şi aceasta este amploarea impactului pe care îl poţi avea.”
Raportul arată că măsurile de limitare a încălzirii globale ar putea avea efecte semnificative asupra sănătății publice pe termen lung. Conform simulărilor realizate de cercetători, menținerea creșterii temperaturii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în locul unui scenariu de 4,4 grade Celsius, ar putea preveni pierderea a aproape 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă până la sfârșitul secolului.
Analiza evidențiază și diferențe majore între regiunile globului. În țările dezvoltate, principalele probleme sunt asociate bolilor netransmisibile, precum obezitatea și afecțiunile de sănătate mintală. În schimb, în statele cu venituri reduse, factori precum accesul limitat la educație continuă să genereze pierderi importante de sănătate și speranță de viață.
Experții avertizează și asupra impactului pe care l-ar putea avea reducerea finanțării programelor internaționale de sănătate. Potrivit estimărilor comisiei, o diminuare drastică sau un colaps al ajutorului extern ar putea conduce la pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate până în anul 2100. Aproape 70% din această povară ar urma să fie suportată de țările din Africa Subsahariană, regiune care se confruntă deja cu niveluri ridicate ale malnutriției infantile.
Comisia, formată din 35 de experți internaționali, urmează să prezinte concluziile raportului la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin. Autorii intenționează să actualizeze anual evaluarea pentru a integra cele mai recente date și eventualele riscuri emergente. În același timp, aceștia solicită guvernelor să investească mai mult în prevenție, cercetare, dezvoltare tehnologică și consolidarea sistemelor de sănătate.
„Am început acest proces în urmă cu trei ani, crezând că există trei ameninţări majore: conflictele, schimbările climatice şi pandemiile”, a declarat Murray.
„Există însă un număr mult mai mare de ameninţări care ar trebui să ne preocupe, iar guvernele trebuie neapărat să aloce fonduri şi personal pentru anticiparea, prevenirea şi pregătirea în faţa acestei game mai diverse de riscuri.”