Black Friday, ocazia perfectă pentru escroci! Cum ajung românii să își piardă datele bancare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Black Friday se apropie, iar odată cu valul de reduceri și promoții apar și numeroase tentative de fraudă în mediul online. În spatele unor oferte care par greu de refuzat se pot ascunde site-uri false, create special pentru a imita magazine cunoscute și pentru a-i determina pe cumpărători să își introducă datele personale și bancare. În unele cazuri, oamenii ajung să plătească pentru produse pe care nu le mai primesc niciodată.

În perioada marilor campanii de reduceri, infractorii cibernetici profită de interesul crescut al consumatorilor pentru prețuri avantajoase și de graba cu care aceștia finalizează comenzile. Fenomenul afectează atât clienții, cât și comercianții ale căror identități sunt folosite fără acordul lor.

Mai multe companii au atras deja atenția asupra unor pagini care le copiază imaginea și produsele. Bebe Tei a precizat că singura sa platformă oficială de cumpărături este bebetei.ro, în timp ce Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat cu privire la existența unor site-uri care folosesc în mod fraudulos numele și identitatea vizuală a brandului Musette.

Cum ajung românii să își piardă datele bancare

Statisticile DNSC indică o creștere semnificativă a incidentelor de securitate cibernetică. În 2025, au fost raportate 3.937 de incidente de fraudă și tentative de fraudă, față de 2.061 în 2024. Diferența reprezintă o creștere de aproximativ 91% într-un singur an.

Nici tentativele de phishing nu au fost mai puține. Numărul acestora a crescut de la 2.917 în 2024 la 4.975 în 2025, ceea ce înseamnă un avans de 70,6%.

O evoluție și mai îngrijorătoare a fost înregistrată în cazul compromiterii conturilor, unde incidentele au crescut cu 353%. Dacă în 2024 erau raportate 248 de astfel de cazuri, în 2025 numărul a ajuns la 1.125.

Specialiștii explică această evoluție prin metodele tot mai elaborate utilizate de infractori, extinderea canalelor prin care sunt contactate victimele și folosirea instrumentelor de inteligență artificială pentru crearea unor mesaje și pagini greu de diferențiat de cele autentice.

Situația continuă să fie problematică și în 2026. În prima jumătate a anului, numărul faptelor ilegale raportate către DNSC a depășit totalul înregistrat pe parcursul întregului an precedent.

Un studiu ANCOM publicat pe 2 noiembrie arată că 65% dintre respondenți au întâlnit, în ultimele 12 luni, cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător în mediul online. De asemenea, 33% au observat conturi false sau situații de impersonare, iar 31% au fost vizați de tentative de phishing.

Cum pot rămâne cumpărătorii fără bani în conturi

Riscurile sunt multiple pentru persoanele care ajung să cumpere de pe platforme frauduloase. În primul rând, acestea pot pierde banii plătiți pentru produse care nu există sau care nu vor fi livrate. În alte situații, datele cardului sunt colectate de infractori și pot fi folosite ulterior pentru efectuarea unor tranzacții neautorizate.

Recuperarea sumelor pierdute depinde de circumstanțele în care a fost realizată plata. Legea 209/2019 privind serviciile de plată prevede anumite mecanisme de rambursare pentru operațiunile neautorizate, însă situația este diferită atunci când utilizatorul autorizează plata pe o platformă falsă, crezând că se află pe site-ul unui comerciant legitim.

În cazul unei tranzacții suspecte, primul pas este contactarea imediată a băncii. Instituția financiară poate analiza posibilitatea contestării plății și poate recomanda blocarea sau înlocuirea cardului, dacă există suspiciuni că datele acestuia au fost compromise.

De asemenea, este important ca persoanele afectate să păstreze capturi de ecran, confirmări de plată, mesaje și orice alte dovezi care ar putea ajuta la investigarea incidentului.

Magazinele legitime pot pierde încrederea clienților

Fraudele de acest tip nu îi afectează doar pe cumpărători. Comercianții ale căror nume, logo-uri și produse sunt preluate de infractori se pot confrunta cu prejudicii de imagine și pierderi financiare.

Clienții care comandă de pe pagini false pot atribui experiența negativă magazinului original, ceea ce poate duce la scăderea încrederii în brand și la pierderea unor potențiale vânzări.

În plus, identificarea site-urilor frauduloase și solicitarea eliminării acestora presupun costuri și eforturi suplimentare. Companiile trebuie să monitorizeze domenii suspecte, reclame distribuite pe rețelele sociale și pagini care le reproduc identitatea vizuală. Departamentele de securitate, marketing și juridic sunt nevoite să intervină pentru limitarea efectelor acestor campanii.

A ignorat steagul roșu și a murit înecat la Jupiter, de Sfânta Marie! Lanț uman pentru salvarea altor 2 persoane