Viața devine aglomerată pe măsură ce ne ocupăm de diferite responsabilități zilnice, fie că este vorba despre serviciu, ajutorul oferit celorlalți sau grija față de familie. Uneori, avem atât de multe lucruri de făcut încât uităm să ne oprim și să ne odihnim. În astfel de momente poate apărea burnout-ul. Iată cum îl recunoști și ce simptome are.
Ce este burnout-ul
Burnout-ul este o formă de epuizare provocată de sentimentul constant că ai prea multe lucruri de gestionat.
Apare atunci când te confrunți o perioadă îndelungată cu oboseală emoțională, fizică și psihică. În multe cazuri, burnout-ul este legat de locul de muncă, dar poate apărea și în alte domenii ale vieții și îți poate afecta sănătatea.
Burnout-ul poate fi provocat de stres, însă cele două nu sunt același lucru. Stresul apare atunci când te confrunți cu prea multă presiune psihică și fizică, precum și cu prea multe solicitări care îți consumă timpul și energia.
Burnout-ul este asociat, în schimb, cu un deficit: prea puține emoții, motivație sau implicare. Stresul te poate face să te simți copleșit, în timp ce burnout-ul te lasă fără energie și resurse.
Burnout-ul nu este un diagnostic medical oficial. Totuși, dacă nu recunoști problema și nu iei măsuri, îți poate afecta atât sănătatea fizică, cât și pe cea mintală.
Burnout-ul îți afectează productivitatea și te poate face să te simți lipsit de speranță, cinic și nemulțumit. Efectele sale pot influența viața de familie, activitatea profesională și relațiile sociale. Epuizarea prelungită te poate face mai vulnerabil la răceli și gripă.
Burnout sau depresie?
Burnout-ul poate avea manifestări asemănătoare depresiei. De aceea, este important să primești un diagnostic de specialitate. O diferență importantă este că simptomele burnout-ului se pot ameliora prin odihnă sau printr-o pauză de la activitățile solicitante. Depresia este o afecțiune medicală care necesită tratament, prin psihoterapie sau medicamente.
De obicei, burnout-ul este legat de un anumit aspect al vieții, cum ar fi locul de muncă, îngrijirea unei persoane apropiate sau o altă activitate stresantă desfășurată pe termen lung. Depresia, în schimb, afectează toate aspectele vieții. Burnout-ul netratat poate crește riscul de depresie.
Tipuri de burnout
Există patru tipuri de burnout:
- Burnout prin suprasolicitare: Apare atunci când muncești din ce în ce mai mult și depui eforturi tot mai mari pentru a avea succes. Dacă te confrunți cu acest tip de epuizare, este posibil să fii dispus să îți sacrifici sănătatea și viața personală pentru a-ți atinge obiectivele.
- Burnout prin lipsa provocărilor: Apare atunci când simți că nu ești apreciat și te plictisești. Este posibil ca locul tău de muncă să nu îți ofere oportunități de învățare sau posibilitatea de a avansa profesional. Dacă nu te simți suficient de provocat, poți începe să te distanțezi de ceilalți, să devii cinic și să eviți responsabilitățile.
- Burnout prin neglijare: Apare atunci când te simți neajutorat. Dacă lucrurile nu merg bine, poți ajunge să crezi că nu ești competent sau că nu reușești să faci față responsabilităților. Acest tip de burnout poate fi strâns legat de sindromul impostorului, un tipar psihologic în care îți pui la îndoială abilitățile, talentele sau realizările.
- Burnout cronic: Este cea mai gravă etapă a epuizării. În această fază, oboseala fizică și psihică devine cronică. Te simți trist, iar comportamentul tău se schimbă. Uneori, poți ajunge să dezvolți depresie sau gânduri suicidare. În această etapă, este esențial să ceri ajutor de specialitate.
Etapele burnout-ului. Ce simptome există
Burnout-ul se dezvoltă treptat și, la început, poate fi dificil să îți dai seama că te confrunți cu această problemă. Doi psihologi, Gail North și Herbert Freudenberger, au identificat 12 etape ale burnout-ului.
- Nevoia permanentă de a-ți demonstra valoarea. În această primă etapă, îți dorești atât de mult să faci lucrurile bine, încât ajungi la perfecționism, de teamă că nu vei reuși să îndeplinești toate cerințele.
- Muncești din ce în ce mai mult. Simți nevoia să faci totul singur și să termini sarcinile cât mai repede posibil.
- Îți neglijezi propriile nevoi. Consideri că stresul provocat de serviciu sau de alte activități, precum îngrijirea unei persoane apropiate, este normal. Îți neglijezi viața socială și începi să îi privești de sus pe cei care acordă timp acesteia. În același timp, începi să faci mici greșeli.
- Apar tot mai multe conflicte interpersonale. Ai conflicte cu colegii, prietenii sau partenerul de viață. Nu dormi bine, te confrunți cu alte probleme fizice sau începi să uiți lucruri.
- Îți schimbi prioritățile și valorile. Începi să privești lucrurile diferit și pari mai puțin sensibil la nevoile celor din jur. Prietenii și familia trec pe plan secundar, în timp ce obiectivele tale devin prioritare.
- Negarea problemei. Apar resentimentele și cinismul, iar tu începi să te izolezi de ceilalți. Devii nerăbdător, intolerant și furios. Performanța ta scade și începi să resimți disconfort fizic.
- Retragerea socială. Interacțiunile cu ceilalți ți se par o povară. Te enervezi dacă cineva te critică și poți ajunge să te simți dezorientat sau neajutorat. Uneori, poți încerca să îți ameliorezi starea consumând alcool sau substanțe ilegale.
- Schimbări de comportament. Apare apatia și începi să simți că nimic nu mai contează. Eviți să îți asumi responsabilități suplimentare.
- Depersonalizarea. Îți pierzi sentimentul propriei identități și ajungi să te vezi doar ca pe o persoană care îndeplinește sarcini și responsabilități. Viața începe să ți se pară lipsită de sens și îți neglijezi sănătatea.
- Senzația de gol interior. Apar epuizarea, anxietatea și atacurile de panică.
- Disperarea. Poți avea sentimente de ură față de propria persoană sau simptome de depresie, însoțite de gânduri suicidare.
- Epuizarea totală. Această ultimă etapă presupune o prăbușire psihică și emoțională și necesită intervenție imediată.
Cauzele burnout-ului
Inițial, termenul burnout era folosit doar pentru a descrie stresul provocat de activitatea profesională. Totuși, mulți psihologi consideră că epuizarea poate apărea în orice context care presupune stres prelungit. Studiile arată că femeile raportează mai frecvent epuizarea profesională decât bărbații, însă sunt necesare mai multe cercetări pentru a explica această diferență.
Printre factorii legați de viața personală și profesională care pot contribui la apariția burnout-ului se numără:
- Volumul de muncă pe care nu îl poți gestiona.
- Tratamentul nedrept la locul de muncă.
- Responsabilitățile profesionale neclare.
- Lipsa comunicării sau a sprijinului din partea managerilor.
- Presiunea foarte mare a termenelor-limită.
- Prea multă muncă și prea puțin timp pentru odihnă.
- Sentimentul că nu ai control asupra vieții sau activității profesionale.
- Lipsa recunoașterii sau a recompenselor pentru efortul depus.
- Sarcinile și responsabilitățile prea solicitante.
- Munca plictisitoare și repetitivă sau, dimpotrivă, activitatea haotică și foarte stresantă.
- Asumarea unui număr prea mare de responsabilități fără să ceri ajutor.
- Lipsa somnului.
- Puține relații apropiate în care să găsești sprijin.
- Anumite trăsături de personalitate, precum perfecționismul, pesimismul și nevoia de control.
Semnele burnout-ului
Burnout-ul nu apare brusc. Este un proces treptat, care se dezvoltă pe măsură ce se acumulează factorii de stres de la locul de muncă sau din viața personală. La început, semnele și simptomele pot fi discrete. Dacă nu le acorzi atenție, acestea se pot agrava și pot duce la o epuizare severă.
Multe simptome ale burnout-ului seamănă cu cele provocate de stres. Totuși, există trei manifestări care te pot ajuta să faci diferența:
- Te simți obosit și epuizat.
- Nu mai ai entuziasm și ai o atitudine negativă față de locul de muncă.
- Nu mai reușești să îți îndeplinești sarcinile profesionale.
Burnout-ul se poate manifesta prin numeroase simptome și este adesea confundat cu stresul sau poate evolua spre depresie. Iată la ce semne trebuie să fii atent dacă bănuiești că tu sau cineva apropiat vă confruntați cu această problemă:
– Epuizarea: Te poți simți lipsit de energie și incapabil să gestionezi emoțional problemele din jur, atât pe plan profesional, cât și personal. Poți avea o stare generală proastă și o oboseală extremă, care nu îți mai permite să îți desfășori activitățile obișnuite. Aceste simptome se pot manifesta și prin dureri fizice sau probleme digestive și intestinale.
– Distanțarea față de activități: Fii atent la semnele de cinism și frustrare față de locul de muncă și colegi. Poți începe să te distanțezi emoțional și să devii indiferent față de activitatea profesională și mediul în care lucrezi.
– Scăderea performanței: Aceasta poate apărea atât la serviciu, cât și acasă, atunci când ai grijă de membrii familiei, deoarece nu mai ai suficientă energie pentru sarcinile zilnice. Burnout-ul îți poate afecta capacitatea de concentrare, de gestionare a responsabilităților și de a găsi soluții creative.
– Simptome psihice ale burnout-ului: Te poți confrunta cu îndoieli legate de propriile abilități, sentimente de neajutorare, înfrângere și eșec. Poți avea impresia că ești singur, îți poți pierde sensul și scopul în viață și poți deveni tot mai cinic, nemulțumit și nesigur pe tine.
– Simptome fizice ale burnout-ului: Te poți simți foarte obosit și lipsit de energie. Poți răci frecvent, te poți confrunta cu dureri musculare și dureri de cap recurente, îți poți pierde pofta de mâncare sau poți avea insomnie.
CITEȘTE ȘI:
Ritualul pe care Ana Morodan îl practică în fiecare dimineață. Așa a reușit să treacă peste burnout
Adriana Bahmuțeanu, strigăt de durere în mediul online: „Am surmenaj, burnout, depresie funcțională”