Ai ajuns în Cluj și vrei ceva mai tare decât centrul vechi? Intră în Hoia-Baciu, pădurea cu cele mai nebune legende din România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Dacă ajungi la Cluj-Napoca și vrei să ieși pentru câteva ore din traseul clasic al centrului istoric, la marginea orașului se află unul dintre cele mai misterioase locuri din România. Pădurea Hoia-Baciu a devenit cunoscută mult dincolo de granițele țării datorită poveștilor despre apariții stranii, lumini inexplicabile, OZN-uri, oameni care ar fi trăit senzații neobișnuite și legendara Poiană Rotundă. Dincolo de miturile paranormale, locul merită însă vizitat și pentru peisaj, copacii cu forme bizare și apropierea de Cheile Baciului, iar o excursie aici poate fi combinată ușor cu Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, Cetățuia și centrul vechi al Clujului. Dacă ai două sau trei zile la dispoziție, traseul poate continua spre Salina Turda, Cheile Turzii și Rimetea.

Unde se află Pădurea Hoia-Baciu

Pădurea Hoia-Baciu se întinde imediat lângă Cluj-Napoca, spre comuna Baciu, și are o suprafață de aproximativ 295 de hectare. Apropierea de oraș este unul dintre marile sale avantaje turistice, pentru că nu trebuie să transformi vizita într-o excursie de o zi întreagă, iar pădurea poate fi inclusă cu ușurință într-un weekend petrecut la Cluj.

Locul este cunoscut pentru luminișurile sale, dar mai ales pentru numeroșii copaci cu trunchiuri curbate, răsucite sau crescute în forme neobișnuite. Tocmai aceste siluete, care pot deveni spectaculoase în fotografii, mai ales în ceață sau în lumina slabă a serii, au contribuit la atmosfera stranie care a făcut pădurea atât de cunoscută.

Formele neobișnuite ale copacilor nu reprezintă însă în sine dovada vreunui fenomen paranormal. Creșterea arborilor poate fi influențată de numeroși factori naturali, de la lumină, vânt și zăpadă până la caracteristicile solului, deteriorările suferite în perioada de creștere sau intervențiile umane.

Poiana Rotundă, locul în jurul căruia s-au născut cele mai multe povești

Probabil cel mai cunoscut punct din Hoia-Baciu este Poiana Rotundă, un luminiș cu o formă aproximativ circulară care contrastează puternic cu vegetația forestieră din jur. Aspectul său neobișnuit a fost suficient pentru ca, de-a lungul timpului, în jurul poienii să apară povești despre câmpuri energetice, portaluri, OZN-uri și fenomene pe care vizitatorii nu și le-ar putea explica.

Unele dintre relatările asociate pădurii vorbesc despre lumini și siluete misterioase, zgomote fără o sursă aparentă, senzația că cineva îi urmărește pe cei care merg prin pădure, stări inexplicabile de neliniște sau presupuse probleme ale dispozitivelor electronice. Au circulat inclusiv povești despre baterii care s-ar descărca neobișnuit de repede, telefoane care s-ar restarta și GPS-uri care ar funcționa anormal.

Toate acestea trebuie însă privite ca relatări și ca parte a folclorului modern creat în jurul Hoia-Baciu, deoarece nu există dovezi științifice acceptate care să demonstreze că pădurea ar avea proprietăți paranormale.

Fotografia din 1968 care a făcut Hoia-Baciu celebră

Unul dintre momentele care au contribuit decisiv la notorietatea pădurii s-a produs pe 18 august 1968. Emil Barnea se afla în zonă împreună cu alte trei persoane când ar fi observat pe cer un obiect cu aspect discoidal, pe care a reușit să-l fotografieze.

Imaginile au fost ulterior analizate și discutate, iar cazul a ajuns atât în presa românească, cât și în cea internațională. Pe 18 septembrie 1968, AGERPRES relata despre observația produsă cu aproximativ o lună înainte, iar episodul avea să transforme Hoia-Baciu într-un nume cunoscut inclusiv printre pasionații de ufologie.

Fotografiile nu demonstrează însă că obiectul surprins ar fi fost o navă extraterestră. Ele au rămas legate de unul dintre cele mai cunoscute cazuri de obiecte neidentificate asociate României, iar tocmai imposibilitatea de a transforma povestea într-o certitudine a ajutat, probabil, la supraviețuirea mitului.

Cercetătorii care au încercat să afle ce se întâmplă în pădure

Hoia-Baciu nu a atras numai curioși și vânători de paranormal. Biologul clujean Alexandru Sift, care a trăit între 1936 și 1993, a dedicat o perioadă îndelungată studierii presupuselor fenomene din pădure. După moartea sa, o mare parte a arhivei documentare ar fi fost distrusă, episod care a adăugat inevitabil încă un strat de mister poveștii.

În anii ’70, cercetările din Hoia-Baciu au început să ajungă și în publicații, iar ulterior profesorul clujean Adrian Pătruț a continuat documentarea fenomenelor și a publicat, în 1995, volumul „Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu”.

Un detaliu important este că Pătruț însuși a estimat că numai un procent foarte mic dintre cazurile raportate, de maximum 5%, ar merita investigat mai atent, multe dintre celelalte putând avea explicații legate de iluzii optice și de predispoziția oamenilor de a interpreta diferit ceea ce văd atunci când intră într-un loc despre care știu deja că este considerat misterios.

Legenda ciobanului care ar fi dispărut împreună cu 200 de oi

Poate cea mai spectaculoasă legendă legată de Hoia-Baciu vorbește despre un cioban care ar fi intrat în pădure cu o turmă de aproximativ 200 de oi și nu ar mai fi ieșit niciodată. În unele variante ale poveștii, chiar numele „Baciu” ar avea legătură cu acel cioban.

Este însă o legendă, nu un caz de dispariție demonstrat prin documente istorice. Nu există dovezi solide care să confirme că un cioban și 200 de animale au dispărut efectiv în pădure, dar povestea a devenit atât de strâns legată de imaginea locului încât continuă să fie repetată și astăzi.

Pentru turist, tocmai amestecul acesta dintre un spațiu natural real și poveștile transmise timp de decenii reprezintă o bună parte din farmecul Hoia-Baciu. Nu trebuie să crezi în fantome, extratereștri sau portaluri pentru ca o plimbare prin locurile care au generat asemenea legende să fie interesantă.

Cheile Baciului, partea mai puțin misterioasă, dar spectaculoasă a excursiei

O vizită în Hoia-Baciu poate fi combinată cu Cheile Baciului, aflate în partea nordică a pădurii. Rezervația naturală are aproximativ trei hectare și cuprinde un sector de chei de circa 500 de metri, cu abrupturi calcaroase, stâncării și depozite fosilifere.

Peisajul este complet diferit de imaginea întunecată asociată de obicei pădurii. Aici interesul este geologic și natural, iar dacă mergi mai departe în amonte poți ajunge și la un mic lac natural aflat la marginea pădurii. Hoia-Baciu, Poiana Rotundă și Cheile Baciului pot forma astfel un traseu foarte bun pentru o jumătate de zi.

Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, următoarea oprire

Foarte aproape de pădure se află și Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, unul dintre locurile care merită adăugate excursiei dacă vrei să vezi ceva mai mult decât obiectivele clasice din centrul Clujului.

Muzeul în aer liber a fost înființat în 1929 și reunește gospodării tradiționale transilvănene, ateliere și instalații țărănești, precum și biserici de lemn istorice. Una dintre piesele spectaculoase este biserica din Cizer, ridicată în 1773, la construirea căreia a participat Nicola Ursu, cunoscut în istorie drept Horea.

După misterele din Hoia-Baciu, trecerea printre casele, porțile și bisericile vechi din Transilvania schimbă complet atmosfera excursiei și permite ca două obiective foarte diferite să fie văzute în aceeași zi.

La apus, urcă pe Cetățuia Clujului

După câteva ore petrecute în Hoia-Baciu și la Parcul Etnografic, traseul poate continua spre Cetățuia din Cluj. Dealul se ridică la aproximativ 405 metri altitudine și oferă una dintre cele mai frumoase panorame asupra orașului, motiv pentru care merită păstrat pentru sfârșitul după-amiezii sau pentru apus.

Pe platou a existat o fortificație habsburgică de tip Vauban construită în secolul al XVIII-lea, din care s-au păstrat porți, fragmente de ziduri și câteva construcții. De aici poți coborî apoi către centrul istoric și continua seara prin Cluj.

Piața Unirii, Biserica Sfântul Mihail și povestea întunecată a Turnului Croitorilor

Dacă este prima vizită în oraș, centrul vechi merită parcurs la pas. Piața Unirii, Biserica Sfântul Mihail și monumentul lui Matei Corvin formează nucleul traseului, iar de aici poți continua pe străzile istorice către Turnul Croitorilor.

Turnul este una dintre construcțiile păstrate din vechiul sistem de fortificații al Clujului și are și el o poveste întunecată. În apropierea sa a fost executat în 1601 Baba Novac, unul dintre cei mai cunoscuți generali ai lui Mihai Viteazul.

Pentru o experiență complet diferită, poți include în program și Grădina Botanică „Alexandru Borza”, unul dintre obiectivele clasice ale orașului și un loc pentru care merită rezervate câteva ore.

Dacă ai două zile, mergi mai departe spre Turda

Dacă excursia nu se termină după o singură zi, Clujul este o bază excelentă pentru explorarea unei zone mult mai largi. Una dintre cele mai cunoscute destinații este Salina Turda, amenajată spectaculos în adâncul unei foste exploatări de sare și devenită unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Transilvania.

Salina poate fi combinată cu Cheile Turzii, unde peisajul se schimbă din nou radical, cu pereți de stâncă, trasee și un defileu spectaculos. Dacă ai mașină și încă o jumătate de zi la dispoziție, merită să continui spre Rimetea, unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania, aflat la poalele masivului Piatra Secuiului.

În apropiere de Rimetea se află și ruinele Cetății Trascăului de la Colțești, ridicată în Evul Mediu pe o stâncă deasupra satului. Combinația dintre satul cu case albe, munte și ruinele cetății este una dintre cele mai fotogenice din această parte a Transilvaniei.

Cum poți organiza un weekend în jurul Pădurii Hoia-Baciu

Pentru o excursie de două zile, prima zi poate fi dedicată traseului Hoia-Baciu – Poiana Rotundă – Cheile Baciului – Parcul Etnografic „Romulus Vuia” – Cetățuia – centrul vechi al Clujului. Este o combinație în care treci în câteva ore de la legende cu OZN-uri și dispariții misterioase la natură, arhitectură tradițională și istoria orașului.

În cea de-a doua zi poți pleca spre Salina Turda și Cheile Turzii, iar dacă timpul permite, traseul poate continua spre Rimetea și Cetatea Trascăului de la Colțești. Cu trei zile la dispoziție, programul devine mult mai relaxat și poți rezerva mai mult timp atât Clujului, cât și zonei Munților Trascău.

Hoia-Baciu poate fi astfel mai mult decât o simplă oprire pentru cei pasionați de paranormal. Este un punct de plecare excelent pentru un weekend în care ai pădure și legende, chei și stâncării, gospodării tradiționale, un centru istoric important, o salină spectaculoasă și câteva dintre cele mai frumoase peisaje ale Transilvaniei.

CITEȘTE ȘI: Ai prins un last minute all inclusive în Antalya? Locul spectaculos pe care ar fi păcat să nu-l vezi este vorba despre cascada Manavgat

Praga în septembrie și octombrie este altă poveste! Bere, gulaș, castele și peisaje care rup fotografiile