Boala pe care o poți avea ani întregi fără să știi! Dr. Mihail Pautov: „Se manifestă în fiecare noapte, în timp ce tu dormi”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Poți să dormi șapte sau opt ore, să ai impresia că ai avut o noapte întreagă de odihnă și, cu toate acestea, organismul tău să fi trecut prin zeci de episoade în care respirația a fost perturbată. Medicul Mihail Pautov vorbește pe blogul său despre apneea obstructivă în somn, o afecțiune care poate rămâne neobservată ani întregi tocmai pentru că își face simțită prezența în timp ce omul doarme. Nu este vorba doar despre sforăit, explică medicul, deoarece episoadele repetate în care căile respiratorii se blochează pot fragmenta somnul, pot provoca scăderi ale nivelului de oxigen și pot pune organismul, noapte după noapte, într-o stare repetată de stres.

Poți avea apnee ani întregi fără să știi

Una dintre problemele acestei afecțiuni este că persoana care o are poate să nu fie conștientă de ceea ce se întâmplă în timpul nopții. Uneori, cel care observă primul problema este partenerul de viață, care aude sforăitul puternic și constată că acesta este întrerupt de momente în care respirația pare să se oprească.

Mihail Pautov atrage atenția că apneea obstructivă în somn nu trebuie redusă la simplul sforăit, mai ales că, netratată, este asociată cu probleme cardiovasculare importante.

„Există o afecțiune care se manifestă în fiecare noapte, în timp ce tu dormi, și pe care o poți avea ani întregi fără să știi.

Afecțiunea se numește apnee obstructivă în somn și este mult mai mult decât o problemă cu sforăitul. Netratată, este asociată cu hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral, iar somnolența pe care o produce poate crește inclusiv riscul de accidente.”

Ce se întâmplă, de fapt, atunci când respirația se oprește

În timpul somnului, musculatura corpului se relaxează, inclusiv cea din zona gâtului și a căilor respiratorii superioare. În cazul celor mai mulți oameni, aerul continuă să circule fără probleme, însă la o persoană cu apnee obstructivă căile respiratorii se pot îngusta foarte mult sau se pot închide temporar.

Corpul continuă să încerce să respire, însă aerul întâlnește un obstacol. Dacă fluxul de aer se oprește aproape complet pentru cel puțin zece secunde, explică medicul, vorbim despre un episod de apnee.

„La majoritatea oamenilor, aerul continuă să circule normal, însă la o persoană cu apnee obstructivă în somn, căile respiratorii se îngustează prea mult sau se închid temporar. Pieptul poate continua să încerce să tragă aer, dar există un obstacol la nivelul căilor respiratorii. Dacă fluxul de aer se oprește aproape complet pentru cel puțin 10 secunde, vorbim despre o apnee.”

În formele severe, problema se poate repeta de peste 30 de ori într-o oră

Un singur asemenea episod nu descrie însă severitatea bolii. Medicii urmăresc numărul evenimentelor respiratorii produse într-o oră de somn, iar Mihail Pautov explică faptul că între 5 și 15 evenimente pe oră indică o formă ușoară, între 15 și 30 o formă moderată, iar peste 30 poate indica o formă severă, atunci când diagnosticul este stabilit în contextul clinic potrivit.

Asta înseamnă că, în formele severe, somnul poate fi perturbat în mod repetat pe parcursul aceleiași ore, iar mecanismul poate continua noapte după noapte.

„Când vorbim de o formă severă de apnee, asta înseamnă că respirația poate fi perturbată mai mult de 30 de ori într-o singură oră de somn.”

Creierul intervine și te „trezește”, chiar dacă dimineața nu-ți amintești nimic

Când căile respiratorii se închid, nivelul oxigenului poate începe să scadă, în timp ce dioxidul de carbon crește. Creierul detectează schimbarea și reacționează, provocând ceea ce medicul numește o micro-trezire.

Nu este neapărat genul de trezire în care deschizi ochii, te uiți la ceas și îți dai seama că somnul a fost întrerupt. Poate fi suficientă doar pentru ca musculatura căilor respiratorii să-și recapete tonusul, aerul să treacă din nou și respirația să fie reluată.

„Practic, te trezești, tragi aer, oxigenul revine, iar creierul încearcă din nou să intre într-un somn stabil. Iar după puțin timp, totul se repetă. De cele mai multe ori nu te trezești suficient astfel încât să îți amintești dimineața. De-asta le numim micro-treziri.”

Ce legătură are apneea cu inima și tensiunea arterială

Efectele nu se limitează la calitatea somnului. Scăderile repetate ale oxigenului și micro-trezirile determină activarea sistemului nervos simpatic, adică mecanismul prin care organismul se pregătește să reacționeze în fața unui pericol.

În aceste momente, pulsul și tensiunea arterială pot fluctua, vasele de sânge sunt supuse în mod repetat stresului, iar organismul eliberează hormoni implicați în răspunsul la stres. Problema devine importantă atunci când întregul ciclu se repetă noapte după noapte și continuă ani întregi.

„Apneea obstructivă în somn este asociată cu hipertensiune arterială și cu un risc cardiovascular mai mare. Este întâlnită frecvent și la persoanele cu fibrilație atrială, insuficiență cardiacă, boală coronariană sau antecedente de accident vascular cerebral.”

Medicul amintește și rezultatele unui studiu caz-control în care apneea obstructivă a fost identificată la 71% dintre pacienții cu hipertensiune rezistentă, comparativ cu 38% dintre cei care aveau hipertensiunea controlată.

Semnele pe care s-ar putea să le observe mai întâi persoana care doarme lângă tine

Sforăitul puternic și frecvent este unul dintre semnalele cunoscute, dar devine mult mai relevant atunci când este însoțit de pauze ale respirației, gâfâit sau episoade în care persoana pare că se sufocă în somn.

Există însă și indicii pe care pacientul le poate observa singur. Unul dintre cele mai evidente este senzația că somnul nu și-a făcut treaba: ai petrecut suficiente ore în pat, dar dimineața te ridici obosit, iar în timpul zilei îți este somn, te concentrezi mai greu sau adormi foarte ușor atunci când citești, te uiți la televizor ori stai pe canapea.

„Te trezești dimineața și ai senzația că nu te-ai odihnit, deși ai stat suficient timp în pat. Îți este somn în timpul zilei. Îți este greu să te concentrezi. Poți avea dureri de cap dimineața.”

La acestea se pot adăuga iritabilitatea, dificultățile de atenție și senzația că mintea nu mai funcționează la fel de bine.

Semnul care devine periculos inclusiv pentru cei din jur: somnolența la volan

Somnolența excesivă produsă de un somn fragmentat nu este doar neplăcută. Atunci când apare la volan, consecințele pot deveni extrem de serioase, motiv pentru care Mihail Pautov insistă că acest simptom nu trebuie ignorat.

„Și mai există un semn pe care nu trebuie să îl ignori: somnolența la volan. Dacă simți că poți adormi în timp ce conduci sau ți s-a întâmplat deja, e important să investighezi cauza.”

Medicul face însă și o diferențiere importantă: nu orice persoană care sforăie are apnee obstructivă în somn. Sforăitul este foarte răspândit, iar simpla sa prezență nu stabilește diagnosticul.

Suspiciunea devine mai importantă atunci când sforăitul puternic este asociat cu pauze ale respirației observate în timpul somnului, senzație de sufocare, somnolență excesivă în timpul zilei sau hipertensiune.

„Sforăitul este frecvent și nu înseamnă automat apnee obstructivă în somn. Dar dacă sforăitul este puternic și se asociază cu pauze de respirație, senzație de sufocare în somn, somnolență excesivă ziua sau hipertensiune, suspiciunea devine mult mai importantă.”

Poți fi slab și să ai apnee în somn

Excesul ponderal și obezitatea reprezintă factori importanți care cresc posibilitatea apariției bolii, deoarece țesuturile din jurul căilor respiratorii pot contribui la îngustarea acestora. Ar fi însă greșit, avertizează medicul, să considerăm apneea o problemă exclusiv a persoanelor cu obezitate.

Anatomia feței și a maxilarului, circumferința gâtului, vârsta, sexul și congestia nazală se numără printre ceilalți factori care pot conta.

„Dar ar fi greșit să spunem că apneea apare doar la persoanele cu obezitate. Anatomia feței și a maxilarului, circumferința gâtului, vârsta, sexul, congestia nazală și alți factori pot conta. Poți fi slab și să ai apnee în somn.”

Cum afli dacă ai cu adevărat apnee

Simptomele pot ridica suspiciunea, dar diagnosticul nu se stabilește doar pentru că o persoană sforăie sau se trezește obosită. Este necesară o evaluare medicală și măsurarea obiectivă a respirației în timpul somnului.

Standardul de referință prezentat de Mihail Pautov este polisomnografia, studiul complet al somnului, prin care sunt monitorizate simultan respirația, oxigenul din sânge, activitatea cerebrală, ritmul cardiac, mișcările și alți parametri.

Pentru anumiți adulți fără boli complicate și la care există o suspiciune crescută de apnee obstructivă moderată sau severă, medicul poate recomanda și un test efectuat acasă, cu ajutorul unui dispozitiv portabil care urmărește parametri precum fluxul de aer, efortul respirator și oxigenarea.

„Este mult mai simplu decât își imaginează majoritatea oamenilor, dar testul de acasă nu este potrivit pentru oricine și nu este un test de screening pe care să îl facem tuturor oamenilor fără simptome.”

Mihail Pautov: „Nu normaliza ani întregi ideea că este firesc să dormi șapte-opt ore și să te trezești epuizat”

Mesajul final al medicului este tocmai acela că oboseala permanentă după o noapte aparent suficientă de somn nu ar trebui acceptată automat ca fiind ceva normal. Pentru că episoadele se produc în somn și micro-trezirile pot să nu fie memorate, o persoană poate trăi mult timp fără să știe ce îi fragmentează odihna.

„Poți avea apnee în somn și să nu știi pentru că problema apare exact în timp ce dormi. Nu normaliza ani întregi ideea că este firesc să dormi șapte-opt ore și să te trezești epuizat. Dacă sforăi puternic, cineva a observat că ai pauze în respirație, te trezești sufocat, ești foarte somnoros ziua sau ai o hipertensiune greu de controlat, discută cu medicul despre posibilitatea apneei obstructive în somn.”

CITEȘTE ȘI:  Poți pierde două treimi din ficat și el crește la loc! Dr. Mihail Pautov explică unde se termină însă „superputerea” acestui organ

Virgiliu Stroescu, adevărul despre consumul de fructe la micul dejun. Cât de sănătoase sunt, de fapt