Casa Assan sau Casa Oamenilor de Ştiinţă, o bijuterie arhitecturală din mijlocul Bucureștior

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Casa Assan, cunoscută și sub numele de Casa Oamenilor de Ştiinţă, este situată în Piaţa Lahovari, în spatele Pieței Romane. Casa Assan a intrat în patrimoniul Academiei Române și este una dintre puţinele clădiri vechi care poate fi vizitată oricând şi de oricine, pentru simplul fapt că aici funcţionează de zeci de ani restaurantul Academiei Române, potrivit unui documentar realizat de Gândul.ro.

Clădirea a fost construită între anii 1906 şi 1914, în stil neoclasic francez de către inginerul și industriașul Bazil G. Assan, primul român care a efectuat o călătorie în jurul pământului, în anul 1899. Moştenitor al unei averi uriaşe de la tatăl său, proprietarul primei mori cu abur din ţara noastră, Bazil Assan i-a cerut arhitectului Ion D. Berindey să realizeze planurile casei. Ion D. Berindey, un arhitect celebru al acelor vremuri, a proiectat în București și Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, dar și Casa Florescu.
Acesta s-a folosit de terenul mare pe care l-a avut la dispoziție și a realizat o intrare frumoasă, cu două cărări, precum și grajduri pentru cai, dar și garaje în apropierea caselor unde locuiau șoferul și vizitiul familiei Assan.
Deși intrarea principală este cea dinspre Piața Lahovari, priveliștea din spatele clădirii este mai elegantă și mai spectaculoasă. Curtea interioară ascunde o scară monumentală din piatră care leagă grădina de vară de clădire. Scara în sine reprezintă un aspect arhitectural important al casei.

Începând cu anul 1945, clădirea a intrat în patrimoniul Academiei Române și a devenit Casa Oamenilor de Știință. Mai mult, în locuința lui Assan se află acum restaurantul Academiei, iar membrii au apartamente rezervate în această casă.

Clădirea dispune de trei niveluri, și anume demisolul, parterul și un etaj. În partea de sud a locuinței, se află încăperile pentru oaspeți, în timp ce parterul găzduiește cinci saloane, iar la etaj se află cele trei apartamente rezervate membrilor academiei Române. Totodată, la subsol și demisol au fost amenajate bucătăria și atenansele.
Cele cinci saloane aflate la interior poartă denumiri sugestive reprezentative pentru decoraţiunile alese, după modelul caselor din Franța de la acea vreme.

Sala Oglinzilor și Candelabrelor, o bijuterie arhitecturală

Astfel, Sala Oglinzilor și Candelabrelor are pereţii îmbrăcaţi în oglinzi încadrate în bronz, iar deasupra strălucesc candelabrele atârnate de bolta încăperii, Sala Zodiac conţine vitralii decorate cu toate semnele zodiacale, iar Sala Edison adăpostea un candelabru şi chiar o lampă Edison originală. Celelalte două saloane poartă denumirea de Sala de şah şi Sala Consiliu. Toate saloanele sunt decorate cu vitralii, marmură, iar fotoliile au fost capitonate cu piele de Cordoba sau mătase.

Ferestrele dinspre stradă sunt decorate la bază cu diverse modele realizate din fier forjat. Și ușa principală a casei este una metalică, extrem de grea, cu decorații și cu geamuri groase, care dă spre holul cel mare și care este luminat de un vitraliu ce se desfășoară asemenea unei cozi de păun.

Peste tot prin casă, în holurile mai mari sau mai mici, se află oglinzi și statuete din bronz, așezate pe etajerele din lemn sau pe suporturile din marmură. În plus, mare parte din mobilierul luxos, de epocă, a fost conservat și poate fi văzut îndeaproape. Acesta a fost realizat din lemn masiv, unele exponate fiind tapisate în piele de Alcnantara. Mai mult, au fost păstrate și ușile glisante în perete, prezente aici încă de la inaugurare.

Documentarea acestui material a fost realizată de GÂNDUL.RO.