Ce a pățit un jurnalist britanic într-un autobuz din București: ”Românii suferă de sindromul Tourette”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Un jurnalist britanic stabilit în România, redactor-șef al publicației „Emerging Europe”, a făcut o analiză ”la sânge” a condițiilor în care circulă românii în autobuze și, mai mult, a tras concluzii extraordinare. Fin observator a tot ceea ce petrece în imediata sa apropiere, Craig Turp oferă o imagine sugestivcă a transportului în comun din București.

Jurnalistul recunoaște că merge des cu mijloacele de transport în comun din București și, deși pare foarte greu de crezut, mărturisește că iubește sistemul de transport al Capitalei.

„Nu mă înțelegeți greșit, de obicei iubesc sistemul de transport public din București, chiar dacă autobuzele ar putea circula în intervale mult mai frecvente, dar luând în considerare bugetul nesemnificativ cu care RATB (sau, așa cum este denumită acum oficial, STB, compania care operează transportul public la nivel de suprafață în oraș) funcționează și biletele ieftine, chiar nu mă pot plânge prea mult de transportul public din București. Ceea ce nu pot, însă, spune despre oamenii care îl folosesc. Mai ales, cei care insistă să stea lângă ușă ca să fie primii la coborârea din autobuz”. 

Aglomeratia cea de toate zilele în mijloacele de transport în comun din București

Citește și: RATB-UL A PENSIONAT CEL MAI BĂTRÂN AUTOBUZ! A OCOLIT PĂMÂNTUL DE 30 DE ORI

Craig Turp: ”Insistența de a fi primul la coborâre”

Jurnalistul Craig Turp trăiește de mulți ani la București, motiv pentru care are o părere avizată. Și nu înțelege, înainte de toate, de ce românii se înghesuie să fie primii… la coborârea din mijloacele de transport în comun.

”A trebuit, de-a lungul anilor, să încep să înțeleg încet multe lucruri despre viața în București (și despre România, în general), ceea ce la început părea bizar, de la a mânca slănină, ceea ce mi-a luat mai bine de 15 ani ca să învăț cum să o apreciez (acum o iubesc), de la de ce multe mame din România le pun bebelușilor căciuli de lână groase în mijlocul verii (de teama curentului, evident). Câteva lucruri rămân mistere, totuși, de la obsesia cu artificii și de ce adresele sunt atât de complicate. (De ce blocurile au un număr de stradă și blocurile alta?). Dar după o călătorie teribilă în această săptămână cu autobuzul, misterul bizar pe care vreau să îl rezolv acum este insistența de a fi primul la coborâre”, a scris Craig Turp, preluat de libertatea.ro.

Citește și: IMAGINI REVOLTĂTOARE. UN ȘOFER RATB VORBEȘTE LA TELEFON ÎN MERS ȘI UITĂ SĂ OPREASCĂ ÎN STAȚIE!

Conform jurnalistului britanic, există un sindrom al accesului facil la uși, oricât ar părea de hilar.

”Îl numesc… ‘sindromul accesului facil la uși’. Iar pentru cei neinițiați, iată pe scurt simptomele: Când urci într-un autobuz plin ochi, românii care suferă de ‘sindromul accesului facil la uși’ vor sta cât mai aproape cu putință de ieșire, de obicei, în așa fel încât face accesul dificil pentru oricine vrea să urce și se așază între ei și ușă. Acei suferinzi care, din cauza unui moment scurt de lipsă de concentrare, s-au așezat la doi sau trei metri de cea mai apropiată ușă, își vor reveni mai devreme sau mai târziu, se vor ridica brusc din scaunele lor, se vor strecura prin mulțime ca să stea cât mai aproape posibil de ușă”.

Nu există un premiu pentru cine coboară primul, scrie jurnalistul britanic

Craig Turp: ”Sindromul Tourette”

”Chiar și cei care la început pari imuni la sindrom, în curând își vor da seama că suferă de o formă a sindromului Tourette* și te vor întreba compulsiv: ‘Coborâți la prima?’ pe acei care stau între ei și cea mai apropiată ușă (chiar dacă sunt aproape de acea ușă). Răspunsul corect (mă rog, răspunsul pe care îmi place să-l dau oricum) este „Nu, și de fapt am intenția de a rămâne fix în locul acesta ca să-ți blochez drumul spre ușă’. Îți ia de obicei un minut sau două să treci de la sarcasm la faptă. Sunt aspru? Poate. Dar îmi displace acel ‘Coborâți la prima?’ atât de mult încât mă simt obligat să îi fac pe oameni să realizeze ce patetici sunt”.

Citește și: CE A PĂȚIT UN BUCUREȘTEAN ÎN AUTOBUZUL 104: „AZI DIMINEAȚĂ A VENIT LA MINE O DOAMNA CU GEACA ALBASTRA ȘI CU SCRIS MARE CONTROL”

Craig Turp: ”Navetiștii din București se merită unii pe alții”

Concluzia jurnalistului britanic este că navetiștii din București se merită unii pe alții. Ceea ce este, scrie el, destul de trist, cu atât mai mult cu cât nu există un premiu pentru cei care coboară primii. Dar – cum suntem pe plaiurile mioritice – nu se știe niciodată ce premii poate propune STB.

”După mine, dezvăluie opinia îngrozitoare că navetiștii din București se merită unii pe alții. Practic, ei nu cred că oamenii le vor permite simplista curtoazie de a le face loc să coboare din autobuz. E destul de trist. Cu excepția cazului în care, într-adevăr, toți încearcă să câștige un premiu, despre care nu știu, celor care reușesc să coboare din autobuz în timp record”, a scris Craig Turp, pe emerging-europe.com, materialul intitulat „Există un premiu pentru cei care coboară primii?”

Citește și: ANUNȚ IMPORTANT PENTRU PENSIONARII DIN BUCUREȘTI. SE ÎNTÂMPLĂ CHIAR DE MÂINE