După experiența cazării din Stockholm, mi-am dorit ceva similar și în Erevan, locul în care am călătorit singură. Aici nu aveam nicio idee despre vreo barcă, însă eram sigură că puteam găsi o cazare neobișnuită. Așa am ajuns să rezerv o capsulă într-un hostel din apropierea centrului orașului.
Locația era ascunsă pe o străduță care pornea dintr-un bulevard mare și aglomerat și se afla la doar cinci minute de centrul orașului. Până la „Cascada Yerevan”, unde am urcat și coborât sute de trepte, am făcut doar câteva minute și am putut admira priveliștea orașului, atât ziua, cât și noaptea.
Recunosc că nu aveam mari așteptări. Am citit recenziile, am aflat că personalul era prietenos și că capsulele erau confortabile, însă cine știe cu adevărat cum este înainte să ajungă acolo?
Am ajuns mai devreme de ora de check-in, așa că am putut să îmi las bagajul la recepție și să explorez alte zone ale orașului. Am mers la muzeul și fabrica Megerian Carpet din Erevan, despre care am povestit AICI, apoi m-am plimbat câteva ore înainte să mă îndrept către hostel.
Am intrat pe ușă și, după ce am urcat câteva scări, am ajuns la recepție, unde m-a întâmpinat unul dintre angajați. Era foarte prietenos. Am vorbit în engleză, i-am povestit pe unde am fost, iar apoi mi-a arătat camera în care urma să petrec noaptea.
După ce am urcat un etaj, am ajuns într-un spațiu comun, o curte interioară frumos amenajată, însă scările nu se terminau acolo. Am mai urcat încă două etaje și am ajuns la camera aflată cel mai departe. Înăuntru erau patru capsule, dintre care una a mea.
Aveam și un dulap în care îmi puteam depozita bagajul, pe care îl încuiam cu o cheie. Am verificat apoi capsula și am văzut că totul era foarte curat. Am început să testez funcțiile pe care le avea. Dintr-un singur buton puteam porni ventilația sau schimba culorile luminii din interior. Exista și o oglindă micuță, iluminată.

Toaletele erau pe hol și erau comune, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Prețul cazării a fost de 80 de lei, cu micul dejun inclus, care a constat într-un sandviș și o ciocolată caldă.
Până să adorm, mi-am făcut și prieteni noi din Armenia și Iran. Am stat de vorbă cu recepționistul câteva zeci de minute. Mi-a făcut diverse recomandări despre țara lui și am discutat despre diferențele culturale. Am aflat și povești interesante, inclusiv că poți ajunge cu taxiul până la granița cu Iranul, totul fiind perfect legal.

Ulterior, în cameră au mai venit alți trei turiști, care s-au instalat în capsulele lor. Pot spune că a fost o experiență interesantă, pe care aș repeta-o și în alte țări. Deși am împărțit camera cu alte persoane, fiecare având propria capsulă, am reușit să mă odihnesc foarte bine înainte de a pleca mai departe.
CITEȘTE ȘI: Check in | Experiența Ferrari. Cât costă și cum arată muzeele dedicate Formulei 1