De ce nu a putut fi salvat Ionuț Anghel. Ce spune directorul Agenției Naționale de Transplant

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ionuț Anghel, tânărul din Focșani care în ultimii trei ani aștepta un transplant de plămâni, a murit.

Din cauza probemelor de sănătate pe care le avea, funcțiile plămânului funcționau în proporție de 15%. Pentru a supraviețui, Ionuț Anghel avea nevoie de un transplant de pămâni. Tânărul de 35 de ani aștepta încheierea unui acord negociat de autoritățile române cu o altă țară.

Din păcate, însă, starea lui de sănătate s-a înrăutățit și a fost internat în spital. În ciuda eforturilor depuse de medici, Ionuț Anghel s-a stins din viață. Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant, a vorbit despre cum au evoluat lucrurile în situația tânărului care aștepta de trei ani un transplant.

”Îmi pare nespus de rău și consider că s-a făcut, cel puțin acum un ultima perioadă, absolut tot ce se putea pentru a ajunge în etapa de transplant. Au fost niște discuții cu centre și cu agenția de transplant din Italia pentru a fi operat acolo. Cei de acolo au spus că, la momentul de față, riscurile sunt prea mari și riscă să decedeze la scurt timp după efectuarea transplantului. După ce am primit acest răspuns, am luat legătura cu niște centre din Franța să vedem dacă opinia este aceeași și în această etapă a survenit neferictul eveniment. Răspunsul tuturor centrelor care au fost interogate din Italia a fost că e mult prea riscantă operația, pentru că ar duce inevitabil la deces”, a declarat Radu Zamfir pentru Digi24.

Ultimul mesaj transmis de Ionuț Anghel

Duminică, Ionuț Anghel a transmis un mesaj de pe patul de spital, după ce a aflat de mobilizarea autorităților în cazul medicului erou de la Piatra Neamț.

”Ce țară… Trăim într-o țară în care dacă o singură persoană are o boală ce are nevoie de tratament sau transplant (în cazul meu), în afara țării, nu reușește mare lucru… Se lovește de tot ce ține SISTEM MEDICAL ROMÂNESC și de toate prostiile birocratice (care în afară se rezolvă imediat, la noi durează cu săptămânile) și de oamenii din sistem care fug de responsabilitate.

Eu mă lupt pentru fiecare zi și noapte de noapte în speranța că va exista și un „mâine” și am afirmat asta în mai multe rânduri însă „cei de sus” au dat din cap în sens afirmativ că am nevoie de ajutor și cam atât… nimic concret! Când văd ce-mi spun cei care s-au tratat în afară, că acolo se poartă cu ține că și cum ai fi de-al lor… Doar când auzi „ca și cu un OM” de-al lor sau nu, pentru mine nu a mai contat. Deci se pune prețul pe Viață, te ajută, nu te lasă să ajungi în ultima faza ca să-ți mute, mai apoi, un dosar de colo-colo.

Am observat cât de operativi au fost în cazul medicului erou care a fost mutat în Belgia. Jos pălăria. Deci se poate că să fim și operativi în timp util… Se poate dacă se vrea! Pentru restul bolnavilor care au nevoie, în cazul meu, de tratamente sau transplant în afară, de ce nu se reușește nimic? De ce nu putem fi mereu la fel de operativi și să punem accent pe VIAȚĂ? E nevoie să „dispărem” ca să punem capăt problemei și să nu mai stresăm pe nimeni? Încet încet, o să rămânem și fără bani de medicamente și terapii și atunci… Dumnezeu cu mila. Sper că cei cu putere de decizie să realizeze că noi murim, la propriu, pe zi ce trece, chiar dacă nimeni nu înțelege asta. De ce e nevoie de astfel de tragedii ca să se tragă mereu câte un semnal de alarmă în acest Sistem? De câte semnale de alarmă e nevoie? Deja începem să le numărăm la două mâini”, a scris Ionuț Anghel.