Electrocasnicele care conţin aur şi argint, iar tu nu aveai habar. Câte grame are un simplu tub de televizor

Te-ai întrebat vreodată la ce îți mai poate folosi un televizor sau un telefon vechi ori strica? Ei bine, răspunsul este unul neașteptat. Electrocasnicele pe care le consideri o povară după ce nu mai sunt funcționale îți pot aduce venituri considerabile, asta pentru că sunt o mică mină de aur.

Anual, milioane de tone de televizoare, telefoane şi alte electronice sunt aruncate, fiind astfel irosită o importantă sursă de metale. Mai exact, potrivit unui studiu publicat recent în publicaţia Environmental Science&Technology, un tub de televizor, de exemplu, conţine în general 450 de grame de cupru, 227 de grame de aluminiu şi 5,7 grame de aur.

Astfel, un televizor vechi se poate transforma de fapt într-o sursă de venit. Industria care colectează deşeurile electronice este pe cale să devină un business important. În timp ce o mină de aur poate genera cinci sau şase grame de metal la o tonă de material brut, o tonă de deşeuri electronice generează în jur de 350 de grame de aur, potrivit businessmagazin.ro. Mai mult, procesul este mai puţin costisitor.

Diagnosticul de cancer al prințesei Kate Middleton: Meghan și Harry pun sare pe...

Baronul Iulian Dumitrescu a încălcat controlul judiciar! Imagini-bombă de la ”ședința” din cafenea...

În anul 2016, o cantitate de circa 435.000 de tone de telefoane au generat materii prime în valoare de circa 9,4 miliarde de euro.

Electrocasnicele vechi, transformate în afaceri profitabile

Aceasta nouă industrie a început deja să fie exploatată. Profesorul Veena Sahajwalla deţine, în cadrul Universităţii New South Wales din Australia, o importantă producţie de aur, argint şi cupru. Metalele sunt extrase din gadgeturi electronice, iar în câţiva ani afacerea va obţine şi profit.

„Modelele economice arată că o micro-fabrică construită cu circa 500.000 de dolari poate genera venituri şi locuri de muncă în doar doi-trei ani. Asta înseamnă că există, deopotrivă, beneficii pe plan social, economic şi de mediu”, spune Veena Sahajwalla.