Este sau nu obligat vecinul tău să plătească gardul comun, chiar dacă nu vrea? Ce spune legea

Pentru cei care locuiesc la curte, relația cu vecinii nu este doar o chestiune de bună înțelegere, ci și una reglementată prin lege. O temă frecventă de dispută între proprietarii de terenuri învecinate este gardul despărțitor: cine îl construiește, cine îl plătește și ce se întâmplă dacă unul dintre vecini nu este de acord.

Potrivit Codului Civil în vigoare în România, există o prevedere clară care reglementează această situație. Mai exact, articolul 662 prevede că vecinii au obligația legală de a contribui în mod egal la realizarea gardului care separă cele două proprietăți. Această reglementare se aplică atât în cazul ridicării unui gard nou, cât și în cel al înlocuirii sau reabilitării unuia vechi.

Când ai nevoie de acordul vecinului

În cazul în care unul dintre vecini refuză să colaboreze sau să contribuie la costurile aferente lucrărilor de construcție sau reparație, legea permite celuilalt să se adreseze instanței de judecată pentru a obține o hotărâre prin care vecinul să fie obligat să plătească partea care îi revine.

Este important de menționat că gardul la care face referire legea este unul considerat „comun”, adică se află pe linia de hotar dintre cele două proprietăți. Dacă gardul se află integral pe terenul unuia dintre vecini, acesta nu poate pretinde vreo contribuție financiară de la celălalt.

„Răspunsul este da. Această obligație o găsim expres reglementată în Codul Civil la Articolul 662. Practic, această reglementare instituie obligația vecinilor de a contribui împreună la costurile necesare construirii unui gard comun.

În ceea ce privește alte tipuri de lucrări, cum ar fi construcția sau modernizarea unei case, legislația impune și alte reguli menite să protejeze drepturile vecinilor. Chiar dacă deții o autorizație de construire, acest lucru nu te exonerează de obligația de a respecta distanțele față de hotar prevăzute în Codul Civil.

Astfel, orice construcție, lucrare sau plantație trebuie realizată la cel puțin 60 de centimetri față de linia de hotar, în lipsa unei alte prevederi din regulamentele locale de urbanism. Această regulă are rolul de a menține un climat de bună vecinătate și de a preveni conflictele generate de încălcarea spațiului privat.

Dacă unul dintre vecini se opune, atunci, celălat vecin îl poate obliga la suportarea acestor cheltuieli prin formularea unei acțiuni la instanța de judecată”, a spus aceasta într-o postare pe TikTok.

Mai mult, atunci când este vorba despre deschideri pentru vedere – cum sunt ferestrele, balcoanele sau terasele care oferă vizibilitate directă spre proprietatea vecinului – acestea nu pot fi amplasate decât la o distanță de cel puțin doi metri de limita de proprietate. În lipsa acestei distanțe, este necesar acordul scris al vecinului. Fără acest consimțământ, lucrarea este considerată ilegală și poate fi contestată în instanță.

În cazul în care clădirile sunt lipite sau împart un zid comun, niciun proprietar nu poate realiza lucrări care implică deschiderea unor ferestre sau a altor spații vizibile către vecin, fără aprobarea expresă a acestuia.

CITEȘTE ȘI: Moartea lui Rareș deschide cutia Pandorei! Ce clan ar trage sforile din spatele lui ”Maru”, dealerul copiilor de bani gata