Hanul Solacolu, unic din punct de vedere arhitectural

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Hanul Solacolu a fost de fapt o fabrică de produs paste din București. Este localizată de-a lungul Căii Moșilor, o stradă comercială care a fost folosită pentru a se face legătură între Târgul Dinlǎuntru al Bucureștiul și cea mai mare piață din oraș.

Ca arhitectură, Hanul Solacolu este unic în București, cu două porți mari și stilul arhitectonic în forma de „U”. Arhitectura lui combină contururi tradiționale cu puține elemente occidentale. A fost construită în 1859 de frații Solacoglu, negustori din Sviștov, Bulgaria care s-au stabilit în Valahia. În acest han a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878, la care au participat și voluntari bulgari.

Liuben Stoicev Karavelov a fost un scriitor bulgar și militant de seamă în cadrul mișcării de renaștere națională. Acesta consolidează genul scurt în literatura bulgară, îndrumându-l spre realismul de puternice accente dramatice. Prin povestirile sale, a inaugurat istoria nuvelisticii moderne bulgare, în care abordează tehnica expozitivă și tematica socială. A avut o bogată activitate publicistică, fiind editor al revistelor Znanie și Svoboda.

Vezi și BISERICA STAVROPOLEOS. AFLĂ DETALIILE NEŞTIUTE DESPRE ISTORIA SA FASCINANTĂ

Povestea mai puțin știută despre Hanul Solacolu din București

În anii 1990, administrația orașului a evacuat locuitorii ilegali ai hanului și s-a presupus că va începe procesul birocratic de refacere a clădirii, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Clădirea zace în zilele noastre într-o stare de ruină, cu ușile și geamurile blocate de șiruri de metale, bare și plăci.

Deși i-a fost afectată autenticitatea, clădirea are o deosebită valoare culturală. O placă comemorativă, amintește că la han a locuit liderul emigraţiei revoluţionare bulgare în ajunul Războiului de Independenţă.

Clădirea a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar şi-a păstrat caracterul de locuinţă până spre sfârşitul anilor ’80. L acel moment a fost însă în pericol de demolare. În anul 1997, Hanul era în proprietatea Primăriei Generale și a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric. Chiar și așa, nimic nu s-a întâmplat.

În 2003, hanul a fost retrocedat urmașilor familiilor Solacolu, iar în 2007 au fost evacuați din han așa-zișii „chiriași”, care desfășurau activități infracționale în clădirea hanului. Și atunci s-a vorbit despre restaurare, dar proiectul a rămas la stadiul de discuție.

Există mai multe notițe în arhive cu privire la modul în care arăta hanul: unele menționează ca avea 1000 mp și 100 de camere, iar altele fabrica de paste făinoase, cu magazine și pivnițe pentru depozitarea mărfurilor, iar la etaj, apartamente pentru familia de orgine bulgară.