La 7 ani de la moartea sa, discursul Regelui Mihai despre alegerile din 2000 rămâne relevant: ”Veți cădea pradă!”

Pe 7 decembrie se împlinesc 7 ani de la dispariția ultimului rege al României, Mihai I. La vremea respectivă, în omagiile din presa internațională, Mihai al României, un rege fără tron la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, fusese descris drept „un democrat în fața regimurilor totalitare”.

Fostul rege Mihai al României a întruchipat destinul tragic și frământările politice suferite de țara sa în secolul al XX-lea, a scris DAILY EXPRESS. Stră-strănepot al reginei Victoria, Mihai s-a născut în stațiunea montană Sinaia, fiind fiul principesei Elena și al lui Carol, prințul moștenitor al României.

Tatăl său se bucurase întotdeauna de o oarecare reputație de prinț playboy, dar când familia sa a descoperit că avea o aventură cu o divorțată, i s-a dat un ultimatum: ori amanta ori tronul. Carol a ales iubita și a fugit să locuiască la Paris, lăsându-l pe Michael moștenitor al regatului.

Când tatăl lui Carol, Regele Ferdinand I, a murit pe 20 iulie 1927, coroana a trecut la Mihai, nepotul său în vârstă de doar cinci ani. În următorii trei ani, Michael s-a bazat pe un consiliu de consilieri care să ia decizii în numele său, dar când tatăl său, sătul să zburde prin Europa, s-a întors la București pentru a renunța la renunțarea sa, Michael, în vârstă de nouă ani, a fost încântat de retrogradare.

„M-am săturat teribil să port pantaloni lungi și o pălărie rigidă și să merg în locuri în care nu vreau să merg deloc”, a spus el.

Cum a fost tratat Regele Mihai de Ion Antonescu, și cum a decis să intervină în cursul războiului

Un deceniu mai târziu, când tatăl său a fost înlăturat de un guvern militar condus de generalul fascist Ion Antonescu, Mihai a urcat din nou pe tron, unde a rămas pentru următorii șapte ani, până în 1947.

În primii ani ai domniei sale, Antonescu l-a tratat pe Mihai ca pe un copil și l-a exclus din deciziile strategice, inclusiv cea de a îi susține pe naziști.

Dar, la vârsta de 20 de ani, Michael se săturase să fie marginalizat și a organizat întâlniri secrete cu Aliații și cu forțele antiguvernamentale care luau amploare pe măsură ce Germania începea să piardă războiul.

În august 1944, Mihai a decis să acționeze și a ordonat ca Antonescu, marioneta lui Hitler, să fie arestat, alegând apoi să vorbească direct poporului român pentru a-i spune că nu mai sunt în război cu Aliații.

Mulți istorici cred că acest lucru ar fi scurtat războiul cu câteva luni, salvând mii de vieți și, ca urmare, a fost decorat Comandant Șef al Legiunii de Merit de către președintele SUA Harry Truman și Ordinul Sovietic al Victoriei de către Iosif Stalin.

Dar schimbarea de tabere a României a dat sovieticilor șansa de a avansa în țară și a fost doar o chestiune de timp până când Mihai a fost forțat să renunțe din nou la tron.

(Citește și: Amanta regelui, prin ochii prințului moștenitor. Ce momente dificile a trăit ultimul monarh al României din cauza propriului tată)

Cum a fost forțat Mihai să abdice a doua oară

În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra pentru nunta vărului său, Prințul Filip al Greciei, cu Prințesa Elisabeta, unde s-a îndrăgostit „la prima vedere” de viitoarea sa soție, Prințesa Ana de Bourbon-Parma.

La întoarcere, a fost chemat la București și i s-a prezentat o scrisoare de abdicare.

Un lider comunist i-a ordonat apoi să părăsească tronul, alternativa fiind ca 1.000 de studenți reținuți să fie executați.

A fost citită o proclamație de abolire a monarhiei și, câteva ore mai târziu, regele a fost forțat să părăsească țara, fiind deposedat de cetățenie.

Timp de patru decenii, Mihai și soția sa, cu care s-a căsătorit în 1948, au trăit în Marea Britanie și Elveția. Au avut cinci fiice și toate au primit titlul de prințesă, chiar dacă linia lor regală a fost interzisă în România.

Fostul rege Mihai a devenit crescător de pui, pilot de încercare și agent de bursă.

După prăbușirea comunismului, în ciuda deceniilor petrecute în exil, Mihai a încercat în mai multe rânduri, să se întoarcă în patrie, însă eforturile sale au fost întotdeauna zădărnicite de guvernul român.

Ce a făcut Regele Mihai pentru țară după întoarcerea în România

S-a întors în țara sa natală în ziua de Crăciun a anului 1990, la un an după căderea liderului comunist Nicolae Ceaușescu, dar au trebuit să treacă alți șapte ani până când și-a putut recăpăta cetățenia.

Mihai și-a asumat unele roluri cvasi-diplomatice pentru România, militând pentru admiterea acesteia în NATO și Uniunea Europeană.

Înainte de alegerile din România din 2000, regele a transmis un mesaj încă relevant poporului român:

“Fiecare alegere are semnificația ei istorică. Dar aceste alegeri sunt mai semnificative decât multe altele. În următorii patru ani Europa va fi restructurată. Câteva țări noi vor fi invitate să facă parte din Uniunea Europeană, iar chestiunea unei noi lărgiri a NATO se va pune din nou. Dacă veți ține cont de aceste perspective atunci când veți vota, veți garanta șansa integrării țării nostre în aceste instituții. Dar, dacă vă veți lăsa tentați de anumite discursuri, dacă veți cădea pradă anumitor sloganuri populiste, veți pedepsi România însăși”.

După ce s-a mutat înapoi la București în 2002, Mihai a păstrat o prezență discretă, făcând doar scurte apariții în public pentru evenimente majore.

În 2011, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, Mihai a ținut primul său discurs parlamentar de la destituirea sa.

În acest discurs istoric, el a vorbit despre „viața sa lungă, plină de evenimente fericite și nefericite” și a făcut apel la România să renunțe la „obiceiurile proaste din trecut”.

Mihai, care suferea de cancer, s-a retras din viața publică în 2016, predând responsabilitățile fiicei sale mai mari.

(Citește și: Tânăra care i-a sucit mințile Regelui Mihai. Cum a decis Casa Regală să scape de Yvonica, prima mare dragoste a ultimului monarh al României)