Slăbitul este asociat, de cele mai multe ori, cu salate, carne slabă, legume și renunțarea la alimentele considerate „interzise”. Însă un experiment realizat de un profesor american în domeniul nutriției a atras atenția tocmai prin faptul că a mers în direcția opusă. Cazul lui Mark Haub este unul dintre exemplele folosite de medicul nutriționist Mihaela Bilic atunci când explică de ce numărul total de calorii consumate poate avea un rol esențial în procesul de pierdere în greutate.
Experimentul a pornit de la o idee care pare greu de acceptat la prima vedere: este posibil ca o persoană să slăbească fără să renunțe complet la produsele de tip fast-food sau junk-food, dacă își menține aportul caloric sub control.
Mihaela Bilic prezintă dieta cu fast-food
Mark Haub, profesor de nutriție la Kansas State University, a decis să își transforme propriul stil alimentar într-un experiment. Timp de aproximativ două luni, acesta a consumat în principal produse considerate de obicei incompatibile cu o dietă de slăbit. În meniul său au intrat alimente procesate și produse de tip junk-food, însă exista o regulă importantă care trebuia respectată: aportul zilnic era limitat la aproximativ 1.800 de calorii.
„Este un profesor de nutriție de la Universitatea din Kansas, se numește Mark Haub… și-a propus să mănânce timp de două luni doar fast-food și nu doar fast-food, și junk-food… dar care a fost condiția: în valoare de 1800 de calorii pe zi.”, a spus Mihaela Bilic.
Rezultatul a fost unul surprinzător. La finalul perioadei, profesorul american pierduse aproximativ 12 kilograme. Experimentul a atras rapid atenția deoarece contrazicea imaginea clasică potrivit căreia simplul consum al alimentelor de tip fast-food ar face imposibilă slăbirea.
:quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.cancan.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2FWhatsApp-Image-2026-09-03-at-15.14.31.jpeg)
Mihaela Bilic
Mai mult decât atât, potrivit informațiilor prezentate de Mihaela Bilic, modificările nu s-au rezumat doar la cântar. Analizele sale au arătat îmbunătățiri ale mai multor indicatori metabolici, ceea ce a făcut experimentul și mai discutat în spațiul public. Cazul a fost prezentat drept o demonstrație a faptului că, atunci când aportul energetic este redus suficient, greutatea corporală poate scădea chiar și atunci când dieta conține alimente care nu sunt considerate, în mod obișnuit, „sănătoase”.
„La capătul acestor două luni, toată lumea medicală, inclusiv el, a fost năucită: a slăbit 12 kg… colesterolul ăla rău a scăzut cu 20%, ăla bun a crescut cu 20% și trigliceridele s-au înjumătățit.
Inclusiv recomandarea de la nutriționiști este: și dacă ați cumpărat de la fast-food, mâncați slow food. Adică dacă îți iei și mănânci ușurel și te bucuri de fiecare înghițitură… și ți-ai făcut pofta, nu e nicio tragedie. Diabolizarea mâncării nu ne aduce o satisfacție suplimentară”, a mai spus Mihaela Bilic.
Totuși, povestea nu trebuie interpretată ca o invitație de a transforma burgerii, pizza, cartofii prăjiți sau shaorma în baza alimentației zilnice. Experimentul a avut un caracter demonstrativ, iar elementul central a fost controlul cantității de mâncare consumate.
De aici pornește și una dintre ideile susținute de Mihaela Bilic în explicațiile sale despre curele de slăbire: nu există neapărat un singur aliment care să determine slăbirea și nici un produs care să aibă, în mod magic, proprietăți de „aliment pentru dietă”. Contează foarte mult cantitatea și aportul energetic total.