Cercetătorii au făcut o descoperire spectaculoasă după ce au reușit să mențină în laborator organoizi cerebrali timp de aproape șase ani. Structurile dezvoltate din celule stem par să păstreze o „memorie” a vârstei lor și să urmeze un fel de ceas biologic intern.
Creierul uman are nevoie de aproape două decenii pentru a ajunge la maturitate, iar etapele acestui proces sunt extrem de greu de urmărit în timp real. Oamenii de știință au găsit însă o metodă prin care pot observa dezvoltarea celulelor nervoase pe perioade mult mai lungi. Într-un studiu publicat în revista Nature, cercetătorii au analizat organoizi cerebrali: structuri tridimensionale crescute în laborator din celule stem, care reproduc anumite caracteristici ale țesutului cerebral.
„Mini-creierele” au supraviețuit aproape șase ani
Unele dintre structurile analizate au fost menținute în viață aproape șase ani, o perioadă considerabil mai lungă decât în experimentele anterioare, care durau de regulă câteva săptămâni sau luni. Pe parcursul experimentului, oamenii de știință au urmărit modificările genetice, activitatea electrică și evoluția diferitelor tipuri de celule. Analizele au inclus și markeri ADN utilizați ca „ceasuri epigenetice”, pentru a observa modul în care celulele se maturizează. Rezultatele au arătat că dezvoltarea organoizilor prezintă anumite asemănări cu procesul de maturizare al creierului uman.
Celulele par să aibă propriul „ceas” biologic
Cea mai surprinzătoare parte a cercetării a apărut atunci când oamenii de știință au separat celule provenite din organoizi aflați în stadii diferite de dezvoltare și le-au combinat ulterior în structuri numite chimeroizi. Celulele mai vechi nu și-au „resetat” complet dezvoltarea după această reasamblare. Dimpotrivă, au păstrat anumite informații despre perioada în care au fost crescute anterior în laborator.
Într-unul dintre experimente, celule provenite din organoizi mai maturi au fost lăsate să se dezvolte timp de numai 15 zile. Cu toate acestea, au început să producă tipuri de celule care, în mod normal, ar fi apărut într-o etapă mai târzie a dezvoltării. Descoperirea i-a făcut pe cercetători să vorbească despre existența unui posibil „ceas intrinsec” al celulelor.
Ce ar putea însemna descoperirea pentru medicina viitorului
Cercetarea ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea dezvoltării creierului după naștere, a maturizării neuronilor și a mecanismelor implicate în apariția unor boli neurologice. Faptul că celulele par să păstreze o urmă a propriei „vârste” le-ar putea permite cercetătorilor să urmărească procese care, până acum, erau extrem de dificil de observat pe perioade atât de lungi.
CITEȘTE ȘI:
Val de cutremure în România. Unde s-au produs cele două seisme de noaptea trecută
Alertă seismică în România! Un nou cutremur a fost înregistrat în Vrancea