A murit Doina Cornea, fosta disidentă a regimului comunist! Avea 89 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

A murit Doina Cornea, fosta disidentă a regimului comunist. Anunțul a fost făcut vineri dimineață (4 mai), de jurnalistul Dorin Chioţea. În perioada regimului comunist, Doina Cornea a difuzat numeroase texte şi proteste prin radio „Europa Liberă”, făcând astfel cunoscută opiniei publice internaţionale adevărata situaţie din România. (

Doina Cornea a murit la vârsta de 89 de ani, în locuința sa din Cluj-Napoca. Fiul Doinei Cornea, Leontin Juhasz a confirmat că mama sa a murit în locuinţa ei din Cluj-Napoca. Fosta disidentă va fi înmormîntată zilele următoare. (

„Mama a murit azi noapte acasă ( joi, 3 mai n.r), la Cluj-Napoca. Era bolnavă de mai multă vreme”, a declarat Juhasz pentru Mediafax.

Doina Cornea- biografie

Doina Cornea a fost asistent universitar la catedra de limba franceză a Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din din Cluj.

În 1980, a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin reţele de prieteni), „Încercarea labirintului”, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note şi prefeţe. În perioada 1982 – 1989, Doina Cornea a difuzat 31 de texte şi proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983, ea a fost concediată de la universitate şi supusă unor anchete, interogatorii și bătăi.

Stabilită în oraşul de pe Someş, nemulţumită de regimul comunist, la începutul anilor ’80, Doina Cornea a început să trimită scrisori de protest, la Radio Europa Liberă şi ziarelor din Vest. În aceste scrisori, ea  denunţa “sistematizarea” satelor româneşti, dărâmarea bisericilor şi politica dusă de Ceauşescu. Acest fapt a atras mânia dictatorului. Securitatea i-a pus pază la casă, iar securiştii au chemat-o la interogatoriu în celebrele beciuri în care au şi bătut-o.

„Doi ani mi-au stat în poartă, ziua şi noaptea. Nu securiştii – au pus miliţienii de la circulaţie, cu chipiu alb, ca lumea sau străinii să nu vadă că sunt păzită. Şi ăştia, de la circulaţie, m-au bătut de câteva ori”, îşi amintea Doina Cornea într-un interviu.

În timpul amplelor manifestații din Piața Universității, din 1990, Doina Cornea făcea un apel important la adresa românilor, în lectura lui Emil Hurezeanu: „Români, cetăţeni ai ţării! Istoria, în condiţiile date, ne-o scriem singuri! E ultima noastră şansă de a ne întoarce în Europa. Muncitori, ţărani, intelectuali! Ce garanţii politice pot prezenta domnii Iliescu, Brucan, Petre Roman, cu alte cuvinte întreaga echipă a FSN care, de 40, 30 sau de 20 de ani încoace, au slujit partidul unic şi au consimţit aproape la toate nelegiuirile regimului comunist?

Vă veţi da votul celor care, în vara anului trecut, pregăteau cu sprijin sovietic o lovitură de stat? Putem oare consimţi că aceşti oameni, vizaţi de Punctul 8, să ne reprezinte aspiraţiile politice şi sociale ca deputaţi, ca senatori sau ca preşedinţi? E posibil oare ca tocmai acum, când toate ţările din fostul lagăr socialist privesc cu speranţă spre Europa, noi, românii, să nu ne dăm seama că suntem duşi din nou spre Siberia?”