Obiceiul inedit de Paști după care „plâng” maramureșenii. „Este modalitatea de a face educaţie sexuală și…”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Sărbătorile pascale abundă în obiceiuri și tradiții, iar Maramureșul este un loc unde oamenii păstrează cu sfințenie aceste obiceiuri. În special în Maramureșul istoric, sărbătorile de Paști sunt unice, iar turiști din toată lumea vin, de regulă, să vadă cum se petrec aici cele mai importante momente pentru creștinătate. Din păcate, anul acesta toate aceste ritualuri vor avea loc doar în case, în familii, așa cum era odinioară, fără „asistență” turistică și chiar fără mers la biserică. CANCAN.RO, SITE-UL NR.1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă unul dintre obiceiurile inedite de Paști, după care „plâng” maramureșenii în 2020. (NU RATA: La 83 și 86 de ani, au cusut măști din pânzele pregătite pentru propria înmormântare și le-au donat altor bătrâni)

„Vom sta acasă, vor fi niște locuri special amenajate unde vom lăsa bucatele și preotul va merge să le sfințească, fără să ia contact cu enorașii”, a spus Tinuța Grec, director al Bibliotecii Primăriei Borșa, Maramureș.

Vezi galeria foto
8 poze

Nici „huțuța” nu se va face anul acesta. „Datul în huțuță” este unul dintre obiceiurile străvechi, specifice doar orașului Borșa, Maramureș. Practic, este vorba de un leagăn înalt de peste 10 metri, construit din lemn, unde băieţii au ocazia să-şi dovedească curajul şi să-şi găsească aleasa.

Provocare pentru curajoși

Un obicei numai pentru cei cu inima puternică

Specialiştii în etnografie spun că, în trecut, aceastea erau momentele în care se stabileau viitoare căsătorii, dat fiind faptul că perechile de tineri se dădeau în leagăn împreună şi aveau ocazia să se apropie. Obiceiul unic în Maramureş este o reminiscenţă a unor vremuri în care nu existau prea multe forme de divertisment, dar şi o ocazie de manifestare a curajului la băieţi şi, totodată, de a se cunoaşte mai bine tinerii şi de a se pune la cale viitoare căsătorii.

„Cu o înălţime considerabilă, între 12 şi 16 metri, huţuţa este construită în Săptămâna Mare, din trunchiuri înalte de copaci, aduse din pădure de mai mulţi bărbaţi voinici”, explică ea. De trunchiuri sunt legate un vârtej şi un scaun, huţuţa fiind de fapt un fel de leagăn sau scrânciob de dimensiuni mari, destinat adulţilor. (CITEȘTE ȘI: Tradiții și superstiții de Paște)

”Este ancorată în chingi, astfel încât să aiba stabilitate. Feciorii şi fetele se huţuţă (leagănă) în tandem, în poziţia din picioare, ajutându-se unii pe alţii pentru a lua avânt, fără a depăşi înălţimea huţuţei. Doar cei mai curajosi, singuri, reuşesc performanţa de a se roti în jurul axei huţuţei, legănându-se din ce în ce mai repede şi dându-se peste cap, în aplauzele întregii asistenţe”, mai completează Tinuţa Grec.

Un obicei unic

Potrivit etnografului Nicoară Mihali, construirea leagănului urmează un adevărat ritual. Un grup de tineri bărbați merg în pădure după un brad foarte înalt, din care leagănul va fi construit până joi. Nimeni însă, nu îl folosește până în ziua de Paște, din respect pentru această mare sărbătoare, având în vedere că datul în leagăn era considerat distractiv.

„În Joia Mare se face leagănul şi se pune un lacăt, nimeni nu se dă vinerea pe el, pentru că este ziua în care Isus este înmormântat, şi atunci doar duminică după întoarcerea cu pasca sfinţită de la biserică se desface lacătul şi leagănul poate fi folosit”, explică Nicoară Mihali. Aici continuă el, este locul unde se puneau la cale viitoarele căsătorii.

”Era o animaţie extraordinară în jurul acestui leagăn, pentru că aici se pun la cale şi viitoarele căsătorii, deoarece mamele fetelor stau şi se uită la modul în care se înţeleg tinerii, dacă e frumos băiatul cu care se urcă fata în leagăn etc., mama fetei se apropie de mama băiatului sau invers şi constată ce pereche frumoasă formează”, mai spune el. Totodată, fetele trebuie să aibă mare încredere în cel cu care se urcă pe leagăn şi se creează un fel de legătură de prietenie, sau se curtează unul pe celălalt. Despre „datul în huţuţă”, etnograful mai spune că obiceiul este unic, cel puţin în Maramureş, dar se pare că nici în Bucovina nu se mai păstrează acest obicei şi nici în alte zone din Transilvania nu este prea cunoscut. (VEZI AICI: Ce obiceiuri se mai pot ține în prima zi de Paște. Ca să îți meargă bine, trebuie să…)

Aducerea lemnului din pădure punea la încercare forța tinerilor, era un fel de verificare a bărbăției și a intrării tinerilor în rândul celor ce se puteau gând la însurătoare.

Mai vechi decât creștinismul

Plaiurile maramureșene au rămas pustii în acest an

Etnografii mai arată că obiceiul este considerat a fi o reminiscenţă a primitivilor, mult mai veche decât creştinismul şi că are legătură cu fertilitatea, fiind chiar o formă de educaţie sexuală a tinerilor. „Are legătură cu fertilitatea şi este modalitatea de a face educaţie sexuală tinerilor, deoarece nici preotul nici mamele evului mediu nu prea aveau timp, chiar până către începuturile secolului XX, să dea o asemenea educaţie fiilor sau fiicelor”, mai arată ei. Explicaţia constă în faptul că mişcările din bazin pe care le fac cuplurile când se dau în leagăn, încercând să ia avânt, se consideră că „imită un act erotic”.

Legat de originea înălţimii foarte mari a leagănului, etnograful are o istorioară amuzantă. ”I-am întrebat pe bătrânii din Borşa de ce fac acest leagăn atât de uriaş, iar un bătrân mai hâtru mi-a spus că lemnul din care e făcut acest huţuţ este din copacul în care s-a spânzurat Iuda.”

În trecut, curajul tinerilor era și mai mult pus la încercare, prin amplasarea leagănului pe un deal, ceea ce dădea impresia de o înălțime și mai mare.