Pavilionul Romexpo, unul dintre puținii coloși comuniști aflați încă în viață

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Așa cum am mai spus-o, în această rubrică, Bucureștiul comunist a fost foarte sărac în realizări arhitecturale.  Comuniștii s-au concentrat pe construcția de blocuri, iar puținele ”clădiri-simbol” ridicate în epocă sunt după chipul și asemănarea doctrinei: exagerat de mari și de ostentative, de o urâțenie aparte. Majoritatea nu-și mai au nici rostul în noul oraș și noua cultură, caracterizate de respectul și grija cu care tratăm spațiul și mediul înconjurător.

Cu toate astea, există o clădire celebră construită de comuniști și care și-a păstrat scopul pentru care a fost concepută: este vorba despre Romexpo, cunoscut în epoca apusă drept ”Pavilionul Expoziției Realizărilor Economiei Naționale”.

A fost construit între 1960 și 1962 și inaugurat în prezența a 11.000 de țărani aduși din toată țara (număr simbolic, aluzie la presupusul număr de morți din timpul răscoalei din 1907) să marcheze sfârșitul epocii colectivizării.

Structura sa era una clasică pentru regimul comunist, pavilioane asemănătoare găsindu-se în aproape toate marile orașe estice. Deși la construcția Romexpo a participat un colectiv de 15 arhitecți și ingineri (conduși de Ascanio Damian), proiectanții nu au avut mult de lucru, pentru că pavilionul este o copie fidelă a ”fratelui” din Brno. Să se copieze clădiri și atitudini din Cehoslovacia era la mare modă în România vremii, deoarece Praga și Bucureștiul se făcuseră remarcate drept orașe care întorseseră spatele Moscovei și-și doreau o dezvoltare proprie, într-un ”comunism de tip nou”, iar Ceaușescu se mândrea pentru bunele sale relații cu poporul ceh ”tovarăș și prietin”.

De la inaugurarea sa și până astăzi, pavilionul Romexpo a reprezentat și încă reprezintă principalul loc de desfășurare a diverselor târguri, expoziții și conferințe din București. Este, astfel, unul dintre puținele vestigii ale comunismului care își găsește încă utilitatea, în viața bucureșteanului modern de rând.

Material realizat în cadrul „București-Centenar”- Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic