Pensii mai mari pentru români. Decizia luată de autorități. Cine este vizat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Potrivit Codului muncii, absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă, însă  vechimea se va lua în considerare în anumite tipuri de concediu. Iată decizia luată de autorități, dar și românii care vor beneficia de pensii mai mari.

Absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă, prevede Codul muncii. Așadar, concediile fără plată sunt cele care nu se vor lua în calcul pentru vechimea în muncă, dar nu cele de odihnă.

Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale arată că angajații care solicită concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pentru accidente de muncă sau boli profesionale trebuie să prezinte un certificat medical.

Perioada în care angajatul nu poate munci este considerată vechime în muncă: ”Perioada de suspendare a contractului individual de muncă în cazul concediului pentru incapacitate temporară de muncă datorată producerii unui accident de muncă sau boală profesională se consideră vechime în muncă”, se arată în lege.

Astfel, pentru acest tip de concediu se acordă și o indemnizație, socotită din prima zi de concediu. Aceasta se va acorda timp de 183 de zile.

Pensii mai mari pentru români. Decizia luată de autorități. Cine este vizat

Așa cum era de așteptat, legislația în vigoare ia în considerare ca perioada de cotizare la pensie și concediile de maternitate, de acomodare, cele pentru îngrijirea copilului bolnav și cele paternale.

Concediul de maternitate este luat de salariatele care urmează să nască, acordat împărțit între perioada de sarcină și cea de lăuzie (în total, cel mult 126 de zile). Și aici se acordă o indemnizație, de 85% din media veniturilor din ultimele şase luni.

Concediul paternal este singurul concediu care aparține exclusiv taților, fiind reglementat în Legea nr. 210/1999. Tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu paternal de cinci zile lucrătoare, în primele opt săptămâni de la nașterea copilului, având dreptul să fie plătit pe perioada acestui concediu.

Concediul de creștere a copilului, ce poate fi acordat oricăruia dintre părinți, este cel mai mare dintre acestea, fiind de până la doi ani (trei ani, în cazul copilului cu handicap). Potrivit OUG nr. 111/2010, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului. Perioada acestui concediu e recunoscută expres în Legea pensiilor ca perioadă de cotizare, chiar dacă e necontributivă.

Concediul de acomodare pentru cei care adoptă este de cel mult un an, potrivit Legii nr. 273/2004, iar cuantumul indemnizației de acomodare reprezintă 85% din veniturile realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani și nu poate fi mai mică de 1.787 de lei și nici mai mare de 8.500/lună.

Angajații au dreptul și la un concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la șapte ani. În cazul copilului cu handicap însă, pentru afecțiunile intercurente, concediul este până la împlinirea vârstei de 18 ani. Pentru acest tip de concediu există dreptul la o indemnizație lunară de 85% din baza de calcul, care este determinată ca medie a veniturilor lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară.

Mai nou, acest tip de concediu medical se acordă și pentru situațiile în care copilul cu vârsta de până în 18 ani este carantinat sau izolat din cauza unor boli infectocontagioase, scrie Capital.

Sursa foto: Pixabay.ro