Preşedintele CEDO: România să facă gratieri ca să elibereze penitenciarele!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Aproximativ 300 de oficiali din domeniul juridic din statele europene au luat parte la un seminar la Strasbourg. Ulterior, preşedintele CEDO, Guido Raimondi, şi preşedintele Curţii Penale Internaţionale, Alejandra Fernández de Gurmendi, s-au adresat asistenţei în cadrul unei ceremonii solemne. În discusul său, preşedintele CEDO s-a referit şi la situaţia din România, arată stiripesurse.

„Mai întâi, în privinţa Ungariei şi României, unde numărul cazurilor a crescut cu 95% respectiv 108% în 2016, această situaţie vizând cauze legate de condiţiile de detenţie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că au intrat sub incidenţa Articolului 3 din Convenţie, dar sunt cazuri care se repetă, ceea ce reflectă dificultăţi sistemice şi structurale şi cer găsirea unor soluţii interne.

Totuşi, suntem cu toţii conştienţi că nu există un leac miraculos imediat pentru aceste situaţii, nici în ţara vizată, pentru care rezolvarea acestor probleme implică măsuri politice şi bugetare considerabile, nici la Strasbourg. În domeniul penitenciarelor, Curtea defineşte principii care au fost stipulate clar în decizia din cazul Muršić din 2016. Pe baza acestor principii se diagnostichează o situaţie dintr-un stat membru. Totuşi, repet, o soluţie trebuie găsită la nivel naţional. Acest lucru este posibil, aşa cum a demonstrat exemplul Italiei, în cazul căreia numărul cazurilor a fost mai mult decât înjumătăţit în ultimii doi ani şi jumătate. Acesta este rezultatul politicii Guvernului Italian, în primul rând ca răspuns la hotărârea-pilot Torreggiani, care viza supraaglomerarea din închisori, şi, în al doilea rând, cu privire la durata proceselor. Aceasta arată că acolo unde Guvernul are voinţa de a rezolva o situaţie şi ia măsurile necesare, rezultatele se văd rapid”, a declarat Guido Raimondi.

După decizia-pilot Torreggiani din 2013, Italia a adoptat o serie de măsuri, printre care şi o lege de graţiere, prin care unii deţinuţi au beneficiat de o reducere de până la 2000 de zile de detenţie. Alte măsuri au vizat îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare şi acordarea unor compensaţii financiare mai mici decât cele care puteau fi obţinute la CEDO. Poziţia preşedintelui CEDO se aseamănă cu opinia exprimată de preşedintele Iohannis după vizita la Strasbourg. Şeful statului afirma, marţi, că nu exclude graţierea, însă ea trebuie să facă parte dintr-un pachet mai larg de măsuri. (Gabriel Niculescu)