Șantajul lui Putin pare că nu are limite! De ce vrea liderul de la Kremlin ca exporturile de gaze să fie plătite în ruble

 Liderul de la Kremlin vrea ca exporturile de gaze să fie plătite în ruble, însă Vladimir Putin vinde gazele doar pe ruble tuturor celor pe care-i consideră… neprieteni.

Obiectivul lui ar fi de a forța companiile europene să facă tranzacţii cu Banca Centrală a Rusiei, aflată sub sancţiuni, și astfel moneda rusă ar putea fi întărită. Președintele rus a semnat un decret prin care națiunile considerate ”neprietenoase” trebuie să plătească livrările de gaze în ruble începând din luna aprilie, folosind un cont deschis în moneda națională rusă la Gazprombank.

În caz contrar, Moscova amenință că va opri livrările. Lista țărilor „neprietenoase” corespunde cu celor care au impus sancțiuni. Pe listă se află SUA, statele membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie, Japonia, Canada, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Elveția și Ucraina. Unele dintre aceste țări, printre care SUA și Norvegia, nu cumpără gaz rusesc.

„Pentru a putea cumpăra gaze naturale rusești, clienții străini vor trebui să deschidă un cont în ruble la bănci rusești și să facă plățile din aceste conturi, începând de mâine. Dacă plățile nu vor fi făcute în acest fel, atunci noi vom considera aceasta o incapacitate de plată din partea clienților, cu toate consecințele de rigoare. Nimeni nu ne dă nouă nimic pe gratis și nici noi nu avem de gând să facem acte de caritate – prin urmare acele contracte vor fi reziliate”, a spus Putin.

ULTIMA ORĂ! Tragedie în trupa VUNK. A fost găsit MORT în casă!

Ce se va întâmpla cu pensiile românilor în 2025? Cum vor primi pensionarii...

Germania se bazează pe Rusia pentru 40% din aprovizionarea cu gaze naturale

Germania se bazează pe Rusia pentru 40% din aprovizionarea cu gaze naturale. Un aspect îngrijorător, de altfel. În acest context, Germania a declanșat un plan de urgență pentru administrarea rezervelor de gaz. În consecință, acest plan ar putea duce la raționalizarea  energiei. Berlinul s-a angajat să încheie dependența energetică față de Moscova, dar nu va putea atinge independența energetică totală înainte de jumătatea anului 2024. În plus, și Grecia a cerut o întrunire de urgență a furnizorilor, guvernul olandez a spus că le va cere consumatorilor să consume mai puțin gaz, iar autoritatea de reglementare din Franța le-a transmis consumatorilor să nu intre în panică. Deși țările vestice, au susținut că plata în ruble încalcă înțelegerile parafate …pe Putin nu l-a interesat și a mers cu planul său înainte.

Mai mult decât atât, un parlamentar rus a declarat că Rusia ar putea extinde cererea de plată în ruble și pentru alte mărfuri livrate – petrol, cereale, îngrășăminte, cărbune, oțel și aluminiu. Astfel ar putea crește riscul unei recesiuni economice în Europa și Statele Unite.

Comisia Europeană va lucra împreună cu statele membre în perspectiva deficitului de gaze. În acest context, s-a propus să se introducă în legislație obligația ca depozitele să fie umplute până la minimum 80% până în noiembrie. Acest lucru, însă este aproape imposibil dacă Rusia oprește livrările.

Rubla, în picaj

După ce rușii au invadat Ucraina, valoarea rublei a picat de la aproximativ 85 ruble pentru un euro, anul trecut, la 110 ruble. Chiar și așa, la puțin timp după, o intervenție a Băncii Centrale Rusea crescut nivelul monedei la aproape 95 ruble pentru un euro. Astfel, o rublă puternică ar aduce mai mulți bani dacă țările occidentale ar accepta plata gazului în moneda rusească.

Potrivit Gazprom, 58% din vânzările sale de gaze naturale către Europa și alte țări au fost plătite în euro. Dolarii americani au reprezentat aproximativ 39% din vânzările brute, iar lirele sterline aproximativ 3%. Mărfurile tranzacționate la nivel mondial sunt tranzacționate în mare parte în dolari sau euro, care împreună reprezintă aproximativ 80% din rezervele valutare la nivel mondial.

Efect de bumerang

Modificarea actualelor contracte în euro și dolari pentru plata în ruble ar însemna o încălcare a protocoalelor internaționale. Gazprom nu a cerut acest lucru nici măcar în timpul războiului rece, când tensiunile s-au accentuat între Uniunea Sovietică și Occident. În același timp, mișcarea Kremlinului ar grăbi, de asemenea, trecerea de la mărfurile rusești la mărfuri din alte surse, crescând declinul economic deja dramatic al Rusiei.

Schimbarea cu forța a monedei de plată în contractele deja existente devine controversată. În cazul în care cele două părți nu pot ajunge la un acord, problema se mută la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Gazprom are zeci de contracte diferite pe care ar trebui să le renegocieze, iar revizuirea lor ar fi un proces lung.

„Dacă există o dispută majoră în baza unui contract de export de gaze al Gazprom, gazul trebuie să fie livrat în continuare până când problema va fi rezolvată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm”, a declarat Morten Frisch, un negociator pentru contractele de gaze.

O oprire a gazelor ar însemna pierderi de venit pentru Gazprom și statul rus. Teoretic, Rusia ar putea opri livrările către Europa aproape imediat, fără prea multe dificultăți operaționale. Cel mai probabil Rusia ar depozita o parte din producția de gaze. Vasta rețea a Rusiei de mii de kilometri de conducte poate fi folosită și ca un sistem de depozitare iar zăcămintele mai vechi ar putea fi închise. Capacitatea de stocare internă a Rusiei este însă limitată, mai puțin de jumătate din ceea ce exportă anual către Europa. Asta înseamnă că Gazprom ar umple depozitele în patru luni și jumătate, față de 7 luni în mod normal, dacă nu ar exista exporturi către UE.

Documentarea acestui material a fost realizată de GÂNDUL.RO