Strigătul disperat al unei femei de serviciu de la o școală bucureșteană: „Directorul ne pune să-i spălăm covoarele și să-i curățăm peștele”

Angajată: În școala asta este dezastru. Dacă vă sună ceva cu cuvântul „dezastru”…

CANCAN: La ce școală sunteți dumneavoastră?

Angajată: La Școala Gimnazială „Sfânta Treime”, din Sectorul 6.

CANCAN: Și ce e mai exact acolo?

Angajată: Anul trecut, ca să o iau așa, pe îndelete, o colegă de-a mea a găsit un fluturaș de salariu. Eu, cu câteva luni înainte, i-am spus directorului să aducă un om, să angajeze un om, pentru că este foarte mult de muncă și nu mai făceam față. Și am rugat să mai aducă un om. El a zis „da, da, da”, și acel „da, da, da” a rămas. După toată treaba asta, în luna iunie, cam așa, până să intre copiii în vacanță, o colegă de-a mea a văzut un fluturaș pe biroul lui, bineînțeles, băgat printre foile acelea. S-a uitat pe fluturașul respectiv și a văzut că nu era niciun nume de-al nostru, adică al vreunei persoane angajate. Apărea acolo o fată angajată care, ce credeți, era prietenă de familie cu ei, adică prietenă cu fata directorului. Și a făcut acea angajare fictivă la acea fată, iar el lua bani lună de lună. Dar cum am descoperit noi? În luna martie, directorul ne-a chemat la el pe fiecare dintre noi și ne-a dat niște bani. N-am știut de unde sunt banii aceia. Eu am făcut legătura în momentul în care am dat de acel fluturaș. Adică nu eu, colega mea l-a găsit și l-am văzut cu toții. De acolo erau banii. Dar problema este că am descoperit după aceea, când s-a făcut anchetă în școală, că a venit de la ISMB, nu știu ce, că toată lumea de la ISMB știa că el a făcut acea angajare. Că, dacă în momentul respectiv cel de la inspectorat nu dădea voie, domnul Ionel Lixandru, directorul ISMB-ului, nu cred că făcea el acel fluturaș. Dar cred că a fost îngăduit de cei de acolo, pentru că, la noi, în perioada respectivă, nu se făceau angajări. El putea să dea drumul de la ISMB să angajeze, să dea drumul la post, sau, dacă nu, putea să vină cineva prin transfer. Și, în momentul în care s-a descoperit acel fluturaș, eu mi-am dat seama că de acolo erau banii. După care, directorul ne punea să spargem nuci în școală. Avem poze, avem probe. Ne punea să curățăm usturoi când veneau sărbătorile, să-i alegem arpacaș, că avea doamna treabă, făcea colive și așa mai departe. Pentru ale lui, de acasă. Pentru că toate se întâmplau când era vacanță. Pe lângă asta, eu i-am curățat de două ori pește, în baia de la persoane cu dizabilități. Adică fetele, colegele mele, s-au dus pe acasă la el să-i facă curățenie. De multe ori.

CANCAN: Și vă plătea? Extra, adică era un job extra.

Angajată: Era un job, dar, ca să vedeți cum gândește el: te lua din timpul serviciului. Te plătea statul. Adică familia nu știa că tu, în timpul ăsta, nu ești în școală. Tu ești la altcineva acasă. Și te punea să faci muncile de acolo. După care veneai de la el, dar munceai trei-patru ore cât stăteai acolo. Și apoi veneai și în școală ca să faci curățenie. Și multe fete care au fost aici angajate, femei de serviciu, stăteau maximum trei luni. Și pentru că avea spate, el era asigurat. Am lucrat la el acasă. Am spălat covoare cu o colegă. Aducea covoare de la el de acasă să le spălăm în baie. Le-am spălat în baia de la fete, de la etajul 1. Covorul lui de acasă. Se apropiau Crăciunul, sărbătorile, și trebuia spălat covorul. Și n-avea unde să-l spele și ne-a pus să-l spălăm. Cu peria mea de acasă, am adus o perie și i-am spălat covorul. Că el n-are cum să zică… Știți cum s-a creat în această școală, vis-a-vis de noi, de femeile de serviciu? Noi suntem ale nimănui. Pentru noi n-are cine să ne apere. Pentru că sindicatul de aici, din școală, în care eu am fost, dar din care am plecat, ei sunt prieteni cu domnul director. Ei sunt prieteni, combinați între ei.

„Pe gratis, fără niciun ban. Fără niciun ban”

CANCAN: Cum îl cheamă pe domnul director?

Angajată: Șerban Adrian Mihail. Deci el avea o angajată fictivă în școală. Dar el lua salarii, 27 de milioane în fiecare lună. Directorul, dacă era deștept, punea postul respectiv, îl împărțea la patru, cât eram atunci, și revenea fiecăreia, lună de lună, câte 700 de lei în plus. Dar nu, băiatul și-a luat, că avea nevoie de bani. Și avea spate la inspectorat și are spate la inspectorat, dar să vedem cât ține spatele ăsta. Cât o să mai țină? Cine îl mai ține în brațe? Și multe altele. Asta nu înseamnă că, dacă eu sunt la mătură, sunt și proastă. Ne-a luat la el acasă să-i spălăm, să-i facem. Tot timpul el avea probleme. Tot timpul el avea… Este o colegă aici care e mai veche, cea mai veche colegă. Care, totdeauna, când el spunea ceva, să ducă la el acasă să-i facă, împreună cu alte colege, imediat se duceau. El momea și niște bătrâni și le lua apartamentele.

Probleme cu directorul unei școli din Sectorul 6: acuzații grave din partea angajaților

Bunul Dumnezeu știe ce și cum. Avea un apartament și are un apartament în Crângași, în care erau niște srilankezi, din Sri Lanka, băgați ca închiriași acolo. Și s-a umplut apartamentul de ploșnițe. Și le-a luat pe fete anul trecut să-i dezinfecteze, să-i dezinsecteze, cum să zic, apartamentul, ca să nu cheme firmă, că firma costă foarte mult. Și le-a luat pe o fată de aici și pe unul dintre băieți să se dea acolo cu din acelea. Îi ducea acolo, i-a dus de câteva ori, ca să dezinsectizeze apartamentul. În fine, am aflat și multe alte aspecte. Mai aveți tot așa moși sau babe, la care le lua pe fete să le facă curățenie. De Paști, de Crăciun, să spele geamul, să spele aragazul, să facă un pic cu aspiratorul și nu știu ce. Pe gratis, fără niciun ban. Fără niciun ban. Și el a declarat la inspectorat, la cine a venit, că ele au fost plătite de către el. De ce în timpul serviciului nostru făcea astea?