Tăriceanu: Demersul procurorilor are un scop bine definit și anume să mă intimideze

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că demersul procurorilor DNA în cazul său are scopul de a îl intimida în lupta pe care a început-o pentru semnalarea gravelor abuzuri comise în România.

„Primul lucru pe care doresc să îl subliniez este că acest așa-zis demers al procurorilor materializat într-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte e corupție are un scop bine definit și anume să mă intimideze pe mine și cei care alături de mine au început această luptă pentru a semnala abuzurile grave produse în România. Acest demers are scopul de aamplifica confuzia care domnește în rândul cetățenilor. Sigur că acest demers are un efect persvers pentru că el creează neîncredere în instituții„, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, marți la Parlament.

Șeful Senatului a întrebat retoric dacă nu ar fi mai bine ca România să fie condusă de „procurori vânjoși împreună cu ofițeri cu ochi albaștri”.

„Concluzia care vine în mod natural, firesc este următoare: Nu ar fi mai bine ca România să fie condusă de procurori vânjoși împreună cu ofițeri cu ochi albaștri, nu de cei aleși de cetățeni? Ce contează că au fost aleși, îi dăm deoparte și îi punem pe ai noștri să conducă țara„, a completat Tăriceanu.

Liderul ALDE a mai spus că trebuie finalizată reforma Legilor justiției și a Codurilor penale. „Legile de organizare a justiției trebuie finalizate și bineînțeles Codul penal și de procedură penală pentru a nu mai permite ca acțiunea procurorilor să fie discreționară. Trebuie să ne punem în întrebare firească: E normal ca statul să plătească pentru aceste grave erori comise în Justiție?„, a explicat Tăriceanu.

Acesta a explicat că votul în plenul Senatului în ceea ce privește solicitarea DNA de încuviințare a urmăririi penale în cazul său trebuie să fie unul „care să demonstreze că legea trebuie să îi apere pe toți cetățenii împotriva abuzurilor”.

„Ceea ce se va întâmpla în Parlament în momentul când se va ajunge la votul în ceea ce privește urmărirea penală nu e un vot în legătură cu persoana mea. E unul care să demonstreze că legea trebuie să îi apere pe toți cetățenii împotriva abuzurilor și e dreptul fiecăruia de a avea și a primi respectul cuvenit. În acest sens am discutat cu colegii mei. Sigur au fost și întrebări punctuale care au fost puse. Ce le-ați spus referitor la acuzații?„, a precizat Călin Popescu Tăriceanu.

Liderul ALDE a adăugat că le-a comunicat colegilor din Comisia juridică a Senatului, la audierea de marți, „că acuzațiile se bazează că hotărârile de Guvern au favorizat o anumită firmă. Le-am spus că ele nu au făcut decât să pună în legalitate lucrurile„.

Președintele Comisiei juridice a Senatului Robert Cazanciuc a declarat, marți, că forul legislativ va vota marțea viitoare raportul în cazul cerererii DNA formulate pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Până lunea următoare avocatul acestuia va depune note scrise la dosar.

Călin Popescu Tăriceanu a fost audiat, marți dimineață, în Comisia juridică a Senatului. Audierea a durat puțin peste o oră, iar presa nu a avut acces la lucrările forului legislativ. Președintele Senatului nu a făcut declarații înaintea începerii ședinței.

DNA a solicitat Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii au anunţat că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.

Potrivit sursei citate, în cauză se derulează anchetă şi faţă de alte persoane pentru complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe demnitar, actualmente senator, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului.

Firma la care se face referire este Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărei nume a fost legat şi dosarul Microsoft, în care au fost implicaţi mai mulţi demnitari români.