Tulburătoarea legendă a Mănăstirii Rohia, construită după un semn divin. „Nimeni nu îndrăznea să…”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Mănăstirea Rohia din Maramureș are o legendă extrem de frumoasă. Dincolo de faptul că este construită într-un loc cu o încărcătură emoțională aparte, în creierii munților, mănăstirea are o icoană despre care se crede că ar fi făcătoare de minuni. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă întreaga poveste. (VEZI ȘI: Semn divin în plină pandemie de coronavirus! Plânge icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus Hristos de la Mănăstirea Frăsinei)

Mănăstirea Rohia este locul preferat al maramureșenilor, în special din Țara Lăpușului, în care se rugau în noaptea de Înviere. Chiar dacă pandemia îi va ține pe mulți credincioși acasă, slujba va putea fi văzută pe pagina de Facebook a lăcașului de cult.

Nu e de mirare că este un loc atât de vizitat și de căutat, pentru că întregul așezământ este amplasat într-o zonă de o frumusețe care îți taie răsuflarea, iar locul are o magie aparte, unde credincioşii care vin cu inima curată îşi găsesc liniştea şi pacea interioară. Povestea din spatele lăcașului de cult, cu o evidentă tușă supranaturală, întregește farmecul locului.

Vezi galeria foto
11 poze

„O casă Maicii Domnului”

Mănăstirea Rohia, un loc miraculos

Mănăstirea a fost construită de preotul Nicoale Gherman, din satul Rohia, în urmă cu 94 de ani. Acesta, tată a 10 copii, a fost profund marcat de pierderea uneia dintre fiicele sale, Ana, la numai 10 ani. Legenda spune că pierderea fiicei sale l-a îndurerat atât de mult, încât el o vedea în vis pe fetiţa lui, care-i spunea să construiască o biserică. Fetiţa îi indica, în vis, locul exact unde să contruiască „o casă Maicii Domnului”. Locul era numit „Dealul Viei”, adică locul unde se află acum mănăstirea, după cum relatează stareţul mănăstirii, părintele Macarie Motogna.

Preotul însă nu a vrut să spună nimănui despre ciudatele vise în care-i apărea fiica și despre frământările lui, de teamă să nu fie luat drept nebun. Însă legenda spune că, într-o zi, o credincioasă din sat, Floarea lui Ilie, a venit la el şi i-a spus : „Părinte, de ce nu asculţi glasul lui Dumnezeu, care-ţi porunceşte, prin copila Anuţa, să faci casă Maicii Domnului în Dealul Viei?”. Nedumerit, părintele a întrebat-o ce casă să facă, iar ea i-a răspuns: „Mănăstire să faci, parinte!”. (CITEȘTE AICI: Tradiții și superstiții de Paște. Ce nu e bine să faci deloc în Vinerea Mare)

Crucea care se muta singură

În acel moment, părintele Nicolae şi-a dat seama că este vorba de o hotărâre divină şi, cuprins de o linişte sufletească, s-a hotărât să construiască o mănăstire în amintirea copilei sale şi pentru mângâierea credincioşilor din aceste părţi.

Legenda mai spune că preotul, totuși, s-a gândit să schimbe locul indicat de copil în vis, pentru că era foarte greu accesibil și, după ce s-a consultat cu mai mulți săteni, au găsit unul mai accesibil, într-o poiană numită „La stejarul lui Pintea”. Potrivit obiceiului, acolo unde se stabilește că se va construi o biserică sau o mănăstire, se pune o cruce. Așa au făcut și sătenii însă, peste noapte, crucea era luată și mutată pe pintenul dealului, pe o stâncă. Preotul, ca și sătenii, au crezut la început că este mâna unui răuvoitor, așa că au pus crucea din nou în poiana aleasă pentru construcție și au pus un paznic peste noapte. Numai că peste noapte a început să ningă, astfel că paznicul s-a speriat și s-a gândit că mai bine ar merge acasă. Spre uimirea tuturor, dimineaţă crucea era din nou mutată pe stâncă, dar pe zăpadă nu se vedeau deloc urme de paşi. Acest lucru a fost, de asemenea, considerat un semn divin.

Prima mănăstire construită Ardeal, după 1918

Mănăstirea Rohia a fost construită între 1923 şi 1926 şi, potrivit stareţului, a fost prima mănăstire construită în Ardeal după 1918. „Chiar aşa s-a spus în actul fundaţional: «prima mânăstire de acest feliu, în Ardealu alipit». În Transilvania au existat peste 150 de mănăstiri care, în secolul al XVIII-lea, au fost distruse aproape toate de către generalul Bukov, din ordinul împărătesei Maria Tereza”, a mai menţionat el.

Până în 1990, Rohia a fost singura mănăstire cu rol misionar din partea de nord-vest a ţării. (NU RATA: Ce poveste cutremurătoare ascunde mănăstirea ctitorită de un milionar român)

Icoana făcătoare de minuni și Securitatea

La Mănăstirea Rohia se află o icoană despre care se crede că ar fi făcătoare de minuni

O icoană făcătoare de minuni se spune că există în biserica mănăstirii. Prima minune pe care a făcut-o se referă la faptul că, la un an după ce a fost sfinţită, a scăpat uşor atinsă dintr-un incendiu, după ce toată încadratura din lemn a ars, iar icoana a fost găsită în jar. De asemenea, alte întâmplări de neînţeles au avut loc în perioada comunismului, când securiştii încercau fără succes să închidă biserica. ”În 1959, când au fost daţi afară aproape toţi călugării din mănăstire prin decretul 410, a rămas aici Înalt Preasfinţitul Iustinian, cu doar doi vieţuiori. Securitatea a vrut să închidă mănstirea şi veneau aici tot timpul şi cereau de la stareţ cheia bisericii, ca să o poată închide. Dânsul lăsa întotdeauna cheia la icoana Maicii Domnului şi le spunea să o ia de acolo. Dar nimeni nu îndrăznea”, mai spune stareţul Macarie.

Locul unde Nicolae Steinhardt și-a petrecut ultimii ani din viață

La Mănăsirea Rohia vieţuiesc acum 15 călugări. Acolo şi-a petrecut ultimii ani din viaţă Nicolae Steinhardt, iar chilia în care a locuit părintele în perioada 1980 – 1989, ca monah al Mănăstirii Rohia, a fost amenajată ca un mic muzeu unde se păstrează lucrurile lui personale: manuscrise, cărţi, icoane, tablouri, precum şi mobilierul. Biserica a fost reconstruită în urmă cu câţiva ani, iar în prezent se construieşte un imens centru cultural.  (VEZI ȘI: Cum arată acum Nelu Curcă din ”La Bloc” după ce a ales calea lui Dumnezeu)

De asemenea, în muzeul mănăstirii poate fi văzută o colecţie impresionantă de carte veche, unele volume chiar de la 1600. Biblioteca are un fond de peste 40.000 de volume, cărţi de cult, reviste teologice şi laice, literatură teologică, universală şi română, istorie, filosofie dar şi alte domenii. Imensul Centru Cultural Monahal ”Nicoale Steinhardt” va adăposti biblioteca mănăstirii, sala de lectură, muzeul mănăstirii, muzeul N. Steinhardt, muzeul stareţilor şi un Paraclis, iar în Corpul A va fi trapeza bizantină, editura şi tipografia mănăstirii, sala de conferinţe şi sinaxe, chilii, sala proiectanţilor şi a constructorilor, sala ctitorilor, întemeietorilor şi binefăcătorilor.