Val de concedieri într-un oraș mare din România. Se închide o imensă centrală termică

Închiderea centralei termice pe cărbune din Râmnicu Vâlcea va avea consecințe majore asupra personalului, fiind anticipate concedieri semnificative în rândul angajaților actuali ai unității.

Autoritățile locale asigurără insă că furnizarea apei calde și a agentului termic pentru municipiul Râmnicu Vâlcea va continua și după oprirea vechiului CET pe cărbune.

Val de concedieri într-un oraș mare din România

Președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a transmis că sistemul de termoficare va funcționa în continuare.

Acesta a explicat că, începând din luna septembrie, vor fi puse în funcțiune patru cazane de apă fierbinte, parte a unui proiect de aproximativ 140 de milioane de euro, care presupune construirea unei noi centrale de producție.

Trecerea la noua centrală de cogenerare implică însă disponibilizări ample. Conform estimărilor sindicatelor, aproximativ 700 dintre cei peste 900 de salariați ar urma să își piardă locurile de muncă începând din toamnă.

La nivel național, România va putea menține în exploatare trei grupuri energetice pe cărbune până în 2029, în urma renegocierilor cu Comisia Europeană privind calendarul de decarbonare, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

„România va avea în continuare active centralele pe cărbune. 3 grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, 2 dintre ele cel puțin până la finalul lunii august a anului viitor. (…) Ceea ce este foarte important, Complexul Energetic Oltenia rămâne activ pe cărbune la capacitate maximă până la finalul verii anului viitor, iar o mare parte, de aproximativ 990 MW capacitate instalată, rămâne activă până la finalul anului 2029 cel puțin. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din orașul Craiova, pentru a menține în continuare furnizarea de agent termic pentru populație, energie electrică și abur pentru compania Ford, și cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului (Râmnicu Vâlcea – n.r.), vor produce agent termic pentru locuitori”, a declarat Bogdan Ivan.

Ulterior, ministrul a revenit cu un mesaj public în care a precizat că „Prin noul calendar, 900 MW vor rămâne funcționali până la 1 ianuarie 2030, în condiții controlate și conforme cu cerințele europene”.

Acesta a subliniat că România ar fi trebuit să oprească până la 31 decembrie 2025 capacități pe cărbune însumând 1.755 MW.

„Acest lucru ar fi dus la slăbirea securității energetice a României, la o penurie energetică. În situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, din cauza volumului mult mai mare de importuri, care vedem că au un preț foarte mare, am fi avut și o creștere a facturilor românilor”, punctează ministrul.

În schimb, România s-a angajat în fața Comisiei Europene să finalizeze până în 2029 noile centrale pe gaze naturale de la Turceni și Ișalnița, cu o capacitate totală de 1.325 MW. Cele două proiecte se află în proceduri de licitație, iar contractele ar urma să fie semnate în prima parte a anului viitor.

Se închide o imensă centrală termică

Ministrul Energiei a precizat că, în această iarnă, România se va baza pe aproximativ 1.500 MW din producția pe cărbune. Totodată, termocentrala Paroșeni, de 150 MW, nu a fost inclusă în scenariu.

De asemenea, Dispecerul Energetic Național (DEN) a precizat deciziile luate într-un scenariu moderat pentru sezonul rece:

„(…) s-a luat în calcul la CTE Turceni un singur grup (TA 5) cu 250 MW și s-a considerat ca TA 4 este în rezervă tehnică, respectiv la CTE Rovinari s-au luat în calcul două grupuri (TA 4 și TA 5) cu un total de 600 MW și s-a considerat că TA 6 este în rezervă tehnică, respectiv la CTE Ișalnița TA 7 s-a considerat retras definiv din exploatare (…)”.

Totodată, Guvernul a punctat urmările acestei acţiuni:

„Prin această aprobare (a variantei revizuite a PNRR, de către Comisia Europeană – n.r.), România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026. Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare”.

Bogdan Ivan a declarat pe 6 octombrie că speră ca discuțiile cu Comisia Europeană să permită menținerea în funcțiune a termocentralelor cel puțin până la finalul iernii.

„Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în anul 2021, România s-a angajat să retragă definitiv din exploatare 1.425 MW până la data de 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, în total 1.755 MW, respectiv de la Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW și UAT Iași – 50 MW. În acest sens, Ministerul Energiei, în septembrie 2025, pe baza unui studiu de adecvanță realizat de un consultant independent la cererea Transelectrica SA, precum și cu contribuția Complexului Energetic Oltenia, a transmis Comisiei Europene, în marja renegocierii cu SG Recover a PNRR, propunerea de necesitate și oportunitate a menținerii în funcțiune, în regim comercial, a trei grupuri energetice, precum și păstrarea altor două grupuri în rezervă tehnică, pentru a garanta siguranța sistemului energetic în perioadele de vârf de consum sau în situații neprevăzute”, a transmis instituția.

În paralel, planul de restructurare actualizat a fost trimis către Direcția Competitivitate a Comisiei Europene și prevede amânarea închiderii unităților pe cărbune până la finalul anului 2029. La Complexul Energetic Oltenia ar urma să rămână operaționale cinci exploatări miniere, necesare alimentării capacităților pe lignit, inclusiv pentru Electrocentrale Craiova.

″Ca urmare a acestui demers, planul de restructurare al companiei a fost revizuit, implicând actualizarea jalonului 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-o manieră care să permită adaptarea treptată.

Soluțiile propuse de Complexul Energetic Oltenia vizează asigurarea viabilității economice, continuarea investițiilor în noi capacități de producție (CCGT și fotovoltaice) și modernizarea infrastructurii energetice, contribuind astfel la menținerea competitivității României în contextul tranziției energetice la nivel european″, se mai arată în comunicatul Ministerului Energiei.

CITEŞTE ŞI: O companie uriașă a închis tot și pleacă din România. A încetat deja activitatea

Retailul uriaș care se retrage din România. Ce se va întâmpla cu angajații