Mâncărurile de Paște pe care le-au uitat românii. Rețetele din bătrâni care au un gust unic

Carnea de miel este un preparat nelipsit de pe masa de Paște, având atât o semnificație simbolică, cât și una nutritivă. În bucătăria tradițională românească există mai multe preparate din miel considerate adevărate delicii, pe care mulți le-ar încerca măcar o dată în viață, dar care, din păcate, sunt tot mai rar pregătite în prezent.

Este greu de imaginat o masă tradițională de Paște la români fără preparate din carne de miel, fie că vorbim despre o pulpă la cuptor sau o ciorbă, mai ales atunci când bugetul este limitat. Mielul pascal nu este doar un preparat tradițional, ci și unul cu o puternică încărcătură simbolică. Acesta are rădăcini atât în tradițiile biblice, cât și în cele precreștine.

El exprimă idei precum sacrificiul, puritatea și eliberarea, în special în contextul credinței creștine, unde Iisus este numit în Noul Testament „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. În acest sens, sacrificarea mielului este asociată simbolic cu jertfa supremă pentru mântuirea omenirii, iar mielul devine un simbol al blândeții, purității și smereniei atribuite Mântuitorului.

Consumul de miel își are originea în Pesah, Paștele evreiesc, și a fost preluat ulterior de creștini, devenind din secolul al VII-lea un simbol pascal consacrat. Tradiția s-a suprapus peste obiceiuri europene legate de primăvară și renașterea naturii. În bucătăria românească există mai multe rețete din miel. Însă, tot mai puțin gătite astăzi. Chiar și așa, rămân o parte importantă a tradiției și o experiență culinară deosebită.

Mielul haiducesc

„Mielul haiducesc” este un preparat tradițional românesc vechi, ale cărui origini se pierd în timp, posibil chiar din perioada dacică. Astăzi se mai gătește rar, mai ales la evenimente câmpenești sau întâlniri pastorale.

Asociat cu tradiția oieritului și cultura „Mioriței”, acest preparat este considerat o adevărată delicatesă, păstrată și promovată inclusiv de Păstorel Teodoreanu. Este considerat ca fiind un preparat deosebit, comparabil cu rafinamentele bucătăriei internaționale, potrivit adevărul.ro.

Stufatul

Stufatul este un preparat tradițional românesc apărut în vechile comunități de transhumanță, inițial ca mâncare ciobănească și devenit ulterior un fel de mâncare specific sărbătorilor de Paște.

Practic, este o combinație de carne de miel cu verdețuri de sezon, în special ceapă și usturoi verde, rezultând un preparat aromat și consistent. Rețeta clasică include carne de miel, ceapă verde, ceapă uscată, usturoi verde, pătrunjel, puțină făină și condimente precum sare, piper și boia.

Se adaugă și verdețurile, precum pătrunjelul și mărarul. Ceapa și usturoiul verde se pot împleti în coronițe și se călesc ușor în ulei, apoi se scot deoparte. Separat, se călește ceapa uscată tocată împreună cu bucățile de carne de miel. Ulterior, se adaugă piper și, spre final, boia pentru a nu deveni amară.

După rumenire, se completează cu apă și se lasă totul la fiert la foc mic, până când carnea devine fragedă. Opțional se pot adăuga pastă de ardei sau de tomate, în funcție de preferințe. Sosul se îngroașă cu un amestec simplu de făină și apă caldă. La final se readaugă ceapa și usturoiul verde, împreună cu verdeața tocată, potrivindu-se gustul de sare.

Borșul

Borșul de miel este nelipsit de pe masa de Paște. Este apreciat atât pentru gustul său, cât și pentru valoarea nutritivă. Preparat din carne de miel, acesta are și rolul de a echilibra mesele bogate, oferind o senzație de ușurare după preparatele mai grase și după vinul consumat la sărbătoare.

CITEȘTE ȘI: Așa arăta masa de Paște a boierilor acum 200 de ani. Preparatele care nu lipseau niciodată

Singurul aliment sănătos de pe masa de Paște, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic: ”Cu sos de roșii din belșug!”