Sindromul metabolic afectează tot mai mulți români, iar stilul de viață modern este una dintre principalele cauze ale acestei probleme de sănătate. Medicul Mihail Pautov atrage atenția asupra sedentarismului, alimentației nesănătoase și excesului caloric, factori care contribuie direct la apariția afecțiunii asociate cu diabetul, bolile cardiovasculare și îmbătrânirea accelerată.
Sindromul metabolic reprezintă o combinație de factori de risc care afectează organismul și cresc semnificativ riscul de diabet de tip 2, infarct sau accident vascular cerebral.
În ultimii ani, numărul persoanelor afectate a crescut constant, inclusiv în rândul tinerilor, pe fondul sedentarismului și al alimentației ultraprocesate.
Medicul Mihail Pautov spune că lipsa mișcării este una dintre cele mai importante cauze ale sindromului metabolic.
Acesta avertizează că simplul obicei de a petrece multe ore în fața televizorului poate dubla riscul apariției bolii. Mihail Pautov explică:
„Cauzele principale ale sindromului metabolic sunt obezitatea centrală, cum am spus, stilul de viață sedentar este unul din factorii principali. Oamenii care stau la televizor patru ore pe zi au un risc de două ori mai mare să facă sindrom metabolic”
Specialiștii spun că sedentarismul încetinește metabolismul, favorizează acumularea grăsimii abdominale și crește inflamația cronică din organism.
Din acest motiv, medicii recomandă minimum 30 de minute de activitate fizică zilnică pentru reducerea riscului metabolic.
Pe lângă lipsa mișcării, alimentația dezechilibrată joacă un rol major în apariția sindromului metabolic.
Produsele ultraprocesate, gustările bogate în zahăr și grăsimi, mesele hipercalorice și consumul constant de alimente cu indice glicemic mare afectează direct metabolismul.
Medicul Mihail Pautov avertizează că organismul este suprasolicitat de fluctuațiile constante ale glicemiei:
„O altă cauză principală a sindromului metabolic este excesul caloric și alimentația nesănătoasă. Toate astea sunt legate”
Mai mult, medicul atrage atenția asupra obiceiurilor alimentare moderne, bazate pe gustări permanente și produse intens procesate:
„Dacă avem exces caloric și avem o alimentație constantă nesănătoasă, cu gustări crocante, gustări sărate, gustări care sunt în permanență dulci, avem spike-uri glicemice constante”
Potrivit specialiștilor, aceste fluctuații repetate ale glicemiei cresc rezistența la insulină și favorizează apariția diabetului.
În explicațiile sale, medicul vorbește și despre impactul pe care alimentația și îmbătrânirea îl au asupra metabolismului celular.
Acesta compară mitocondriile, considerate „fabricile de energie” ale celulelor, cu niște mecanisme care în timp se degradează și nu mai funcționează eficient:
„Mitocondriile noastre încep să ruginească, fabricile noastre nu mai fac suficientă energie, sunt oxidate și corpul nu le poate dezoxida, nu le poate deinflama, iar asta cauzează îmbătrânire și sindrom metabolic”
Specialiștii numesc acest proces disfuncție mitocondrială și îl asociază cu inflamația cronică și îmbătrânirea metabolică.
Potrivit medicului, vârsta este și ea un factor important în apariția acestei afecțiuni. Acesta explică:
„Motiv pentru care persoanele peste 50 de ani sau mai în vârstă au sindrom metabolic într-o proporție de 44%. Deci poate să fie și o boală a îmbătrânirii”
Odată cu înaintarea în vârstă, metabolismul încetinește, iar organismul gestionează mai greu excesul caloric și inflamația.
Totuși, medicii atrag atenția că stilul de viață rămâne esențial și că riscul poate fi redus prin alimentație echilibrată, mișcare și evitarea sedentarismului. Sindromul metabolic afectează milioane de oameni la nivel mondial și este considerat una dintre cele mai mari probleme de sănătate ale ultimelor decenii.
Specialiștii avertizează că ritmul alert al vieții moderne, mesele rapide, consumul excesiv de zahăr și lipsa activității fizice contribuie direct la această creștere alarmantă. Mihail Pautov concluzionează:
„Această inflamație, exces caloric și alimentație nesănătoasă te predispun în mod direct la sindrom metabolic”