La începutul lunii aprilie, fotbalul românesc a trecut printr-un moment de profundă tristețe după dispariția lui Mircea Lucescu, una dintre figurile definitorii ale sportului din România. Fostul selecționer și antrenor cu o carieră impresionantă s-a stins din viață pe 7 aprilie 2026, la 80 de ani.
La trei zile după deces, familia, apropiații și numeroase personalități din fotbal s-au reunit la Biserica Sfântul Elefterie din București pentru a-i aduce un ultim omagiu. Printre momentele care au marcat ceremonia s-a numărat discursul emoționant al lui Răzvan Lucescu, fiul regretatului tehnician, care a vorbit despre omul din spatele performanțelor.
La mai bine de două luni de la înmormântare, antrenorul lui PAOK a fost întrebat cum a reușit să facă față pierderii tatălui său. Răzvan Lucescu a mărturisit că este un proces dureros, fără răspunsuri simple.
„Foarte complicată întrebarea. Nu știu cum să-ți răspund așa. Trăiesc, supraviețuiesc. Nu am dreptul să mă plâng. Dar ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în acest an, din februarie până acum, a fost greu de acceptat, greu de trecut peste asta. Asta este viața. A fost o conjunctură nefavorabilă, dar nu avem ce face, toată lumea trece prin asta.”
Tehnicianul a vorbit și despre valul de opinii apărute după moartea tatălui său, subliniind că multe dintre ele au fost exagerate sau neadevărate.
„Sunt foarte mult opinii și foarte multe păreri. Cu siguranță că s-au spus multe lucruri neadevărate, s-a exagerat foarte mult. Dacă mă face ceva să sufăr este că el a trăit ultima parte a vieții suferind.. Din cauza bolii. El a fost unul dintre puținii care a crezut cu foarte mare putere că echipa națională poate să se califice și să facă față Turciei. Până la un anumit punct, a arătat că a avut dreptate!”
Răzvan Lucescu a rememorat și legătura profundă pe care Mircea Lucescu o avea cu fotbalul, o pasiune care i-a dat energie și sens până în ultimele etape ale carierei.
„Cred că ar fi meritat un alt sfârșit de viață. Totuși, a fost omul care a trăit pentru fotbal. Chestia asta l-a ajutat personal să simtă că e în viață. Eu știu ce s-a întâmplat după ce a plecat de la naționala Turciei și până a semnat cu Dinamo Kiev. El se stingea, nu mai era el. Din momentul în care a semnat la Kiev, s-a schimbat, parcă a întinerit.”
Acesta a subliniat că tatăl său a construit enorm în fotbal și că meritele sale au fost pe deplin înțelese abia după dispariție.
„A realizat foarte mult, și-a construit mult prea mult, ca să intre în niște polemici, să fie atacat. Noi am reușit la final, când a murit, să înțelegem cât de mare a fost. S-a bucurat foarte tare de momentele în care a câștigat trofee, dar nu știu dacă a văzut de sus totul!”, a încheiat Răzvan Lucescu.
TAROM, omagiu pentru Mircea Lucescu. Aeronava Boeing 737 MAX îi va purta numele