În ultimii ani, nepalezii, srilankezii și indienii au luat cu asalt România. Aceștia au venit pentru a munci în diverse domenii și asta pentru că în țările lor ar fi câștigat mult mai puțin.
Piața din România este destul de paradoxală. În timp ce multe companii fie fac concedieri, fie își închid definitiv activitatea, nepalezii, srilankezii și indienii sunt din ce în ce mai văzuți pe străzile din țara noastră desfășurând diverse activități. Lipsa de personal este tot mai întâlnită în domenii precum HoReCa, construcții, producție, logistică, transporturi sau chiar retail. Astfel, se recrutează oameni veniți din alte țări, în special pentru că sunt mulțumiți de salariul pe care îl primesc. Adesea, cel din țările de origine este mai mic decât din România.
Diferențele salariale sunt colosale. De exemplu, în România, salariul minim este de aproximativ 575 de euro, iar cel mediu poate depăși 1.000 de euro lunar. Pe de altă parte, în Nepal, oamenii primesc în jur 110-120 euro, salariul minim. Cel mediu este puțin mai mare, astfel că angajații se situează între 220 și 290 de euro pe lună. În Sri Lanka, veniturile sunt mai diferite, adică sunt mult mai mici. Salariul minim este în jur de 80-90 de euro, în timp ce salariul mediu ajunge la 280-380 de euro. În India, salariul minim estimat este între 100 și 150 de euro, iar salariul mediu variază între 320 și 430 de euro pe lună.
Așadar, salariul minim pe care îl cei din Nepal, Sri Lanka și India este de două până la patru ori mai mic decât cel din România. În țara noastră, ofertele salariale pornesc de la 2.700 și 3.500 de lei net. Dacă vorbim de un post de șofer profesionist, poate depăși 5.000-10.000 de lei lunar, în funcție de experiență, diurnă și specificul activității.
Pe lângă salariul consistent pe care îl primesc angajații străini au și alte beneficii precum cazare și multe altele.
În cazul lucrătorilor străini, legislația românească nu impune în mod general angajatorului obligația de a asigura gratuit atât cazarea, cât și masa. Aceste beneficii sunt stabilite prin contractul de muncă, oferta de angajare sau politicile interne ale companiei. În practică, mulți angajatori care recrutează personal din afara Uniunii Europene suportă integral sau parțial costurile de cazare și oferă tichete de masă, mese asigurate ori alte beneficii pentru a facilita integrarea angajaților, explică Cosmin Șerban, Managing Director & Co-Founder al TAKT Recruitment, pentru „Adevărul”.
VEZI ȘI: Un bucureștean s-a apucat de Bolt în luna februarie. Câți bani a făcut în 4 luni de ridesharing
Ce salarii vor avea preoții din 2027, potrivit noii legi a salarizării unitare