Râzi cu lacrimi! Cele mai tari perle de la Evaluarea Națională: „Lui Vladimir îi plăceau animalele! Broaște, păsări, tot ce găsea”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Profesorii care au corectat lucrările de la Evaluarea Națională au descoperit deja primele perle ale acestei veri. Candidații au avut de analizat exclusiv texte la prima vedere, fără comentarii.

Elevii au avut libertatea de a răspunde cerințelor după propria interpretare, bazându-se pe inspirația de moment, cunoștințele acumulate și vocabularul format de-a lungul anilor de școală.

Subiectele din zona literaturii au abordat relația strânsă dintre om și mediul natural. Dintr-un text la prima vedere de aproape 700 de cuvinte, elevii au aflat istoria unei țestoase găsite de angajații unei publicații. A îngrijit-o un corector de ziar, împreună cu un stârc și un uliu păsărar.

„Corectorul de ziar avea grijă de animale – o broască, un uliu și un sfârc.” (corect stârc), a scris un elev.

„Când a venit frigul, bărbatul a vrut să sufoce broasca cu o pernă roșie, dar ea a înviat!” (Broasca hibernase.)”, a scris un alt elev.

Deși, în textul original, broasca își petrecuse iarna adăpostită într-un culcuș confortabil. Nici stârcul nu a scăpat de reinterpretările elevilor: într-una dintre lucrări, pasărea s-a transformat în… stârv.

„Un omuleț a adus în redacție un stârv prins în gheață.”(corect stârc)

Unii absolvenți au ales să abordeze cerințele într-o manieră cât se poate de personală

„Lui Vladimir îi plăceau animalele! Broaște, păsări, tot ce găsea.”

„Broscuța a refuzat să mănânce frunze și flori și a așteptat carne. Și eu la fel, dar nu crudă.”

„Descrierea casei lui Vladimir durează 12 rânduri. Apoi mai primește un păsăroi.”(corect uliu păsărar)

Un alt text propus spre analiză prezenta experiența unei femei aflate într-o călătorie printre cocotierii din Papua Noua Guinee. Povestirea a generat interpretări dintre cele mai diverse, iar unele dintre răspunsurile elevilor au stârnit amuzament în rândul profesorilor corectori.

„În primul text e vorba de un om care muncește, care iubește natura. În al doilea, e o femeie care se plimbă prin Papua, care nu-i place laptele de cocos și vrea să rupă arborii de cacao.”

„Femeia a zis că zeama de cocos are gust de salcie.” (corect sălciu)

La exercițiul de argumentare, elevii au fost invitați să își exprime punctul de vedere cu privire la valoarea darurilor modeste și să motiveze dacă acestea merită sau nu să fie apreciate.

„Da, dar să fie și mai scumpe din când în când. De la bunicii mei, primesc mereu haine și pantofi, dar mi-a promis și un lanț de aur pe care să-l aleg eu.”

„Mamele prețuiesc mereu darurile simple, iar copiii darurile pe care le vor ei.”

„Uneori, un dar simplu poate fi foarte prețios! De exemplu, poți primi un covrag de ouă, din care ies mulți pui, care fac iar ouă. Și apoi ai foarte mulți pui!”

La ultimul exercițiu, elevii au trebuit să redacteze un rezumat al primului text, încadrându-se între 100 și 150 de cuvinte. Un candidat a găsit însă o metodă mai puțin obișnuită: a selectat câte o propoziție din fiecare paragraf, le-a pus cap la cap și, mulțumit de rezultat, a încheiat lucrarea cu mențiunea: „Total: 101 cuvinte!”.

CITEȘTE ȘI: Avem subiectele de la Evaluarea Națională 2026. Ce au primit elevii la examen

Câte ore a învățat acest elev din Bacău pentru Evaluarea Națională de anul acesta. A recunoscut fără să ezite