România rămâne departe de moneda euro. Când am putea renunța la leu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Trecerea României la moneda euro rămâne un obiectiv îndepărtat, potrivit celui mai recent Raport de convergență al Comisiei Europene, care arată că țara nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile economice necesare pentru aderarea la zona euro.

Documentul indică probleme la capitolele inflație, deficit bugetar, stabilitatea cursului valutar, nivelul dobânzilor și cadrul legislativ privind funcționarea Băncii Naționale. Pentru populație, concluzia este clară: trecerea la euro nu se va produce în viitorul apropiat, iar autoritățile trebuie să facă ajustări majore pentru a putea avansa spre acest obiectiv.

România rămâne departe de moneda euro

Adoptarea monedei unice presupune înlocuirea leului și integrarea într-un sistem monetar comun, ceea ce necesită o economie stabilă și predictibilă. Uniunea Europeană evaluează periodic cinci criterii esențiale – inflația, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb, dobânzile pe termen lung și compatibilitatea legislației naționale cu normele europene. Raportul din 2026 arată că România nu bifează niciunul dintre aceste criterii.

Inflația rămâne principalul obstacol. Media anuală analizată a fost de 8,4%, mult peste limita de 2,7% acceptată pentru statele care vor să adopte euro. Deși Comisia Europeană estimează o scădere graduală, nivelul inflației va continua să depășească pragul de referință atât la finalul lui 2026, cât și în 2027. O inflație ridicată înseamnă prețuri care cresc mai rapid decât în zona euro, ceea ce complică integrarea într-o uniune monetară stabilă.

Deficitul bugetar rămâne, de asemenea, o problemă majoră. România a redus deficitul de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, însă este încă departe de plafonul european de 3%. Prognozele arată o scădere lentă, până la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027, valori insuficiente pentru a îndeplini criteriul fiscal. În paralel, datoria publică este în creștere, urmând să ajungă la 63,4% din PIB în 2027.

Când am putea renunța la leu

Un alt criteriu neîndeplinit este stabilitatea cursului valutar. România nu a intrat încă în Mecanismul Cursului de Schimb II, etapa obligatorie de cel puțin doi ani înainte de adoptarea euro. În plus, leul s-a depreciat cu aproximativ 5% față de euro în ultimii doi ani, semn că volatilitatea rămâne ridicată. Dobânzile pe termen lung sunt, la rândul lor, peste pragul european: media de 6,7% depășește limita de 5,1%, pe fondul deficitului ridicat și al incertitudinilor privind finanțele publice.

Raportul atrage atenția și asupra legislației privind Banca Națională, care trebuie armonizată cu normele europene. Sunt vizate aspecte precum independența instituției, interzicerea finanțării monetare și integrarea BNR în Eurosistem.

Concluzia raportului este că România are încă un drum lung până la adoptarea monedei euro. Pentru a avansa, autoritățile trebuie să reducă inflația și deficitul, să stabilizeze cursul valutar, să intre în ERM II și să actualizeze legislația bancară. Până la îndeplinirea acestor condiții, leul rămâne moneda națională, iar calendarul aderării depinde de evoluția economiei în următorii ani.

CITEŞTE ŞI: A câștigat 13 milioane de euro, dar a pierdut totul. Povestea incredibilă a bărbatului

Cu ce pensie ireală s-a ales un pensionar român, după un stagiu de cotizare de 27 de ani