Ce riscă proprietarii care nu plătesc întreținerea timp de trei luni. Ce măsuri poate lua asociația de proprietari

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Trei luni de neplată a întreținerii pot transforma o restanță banală într-un dosar care ajunge în fața instanței. În 2026, regulile sunt dictate de Legea 196/2018, actul care stabilește modul de funcționare al asociațiilor de proprietari și procedurile prin care acestea pot recupera datoriile.

Penalitățile, notificările și eventualele acțiuni în justiție sunt etape prevăzute clar, iar asociația are instrumente legale pentru a-și recupera banii.

Ce riscă proprietarii care nu plătesc întreținerea timp de trei luni

În prima lună de întârziere, proprietarul nu este automat penalizat. Articolul 77 din lege stabilește că plata cotelor se face în maximum 30 de zile de la afișarea listei de întreținere. După depășirea termenului, suma devine restantă, însă penalitățile nu pot fi aplicate imediat. Asociația are voie să introducă penalități abia după trecerea a încă 30 de zile de la scadență, conform propriului regulament intern.

După această perioadă, datoria începe să crească. Legea permite penalități de până la 0,2% pe zi, fără ca totalul lor să depășească valoarea restanței. O datorie de 1.000 de lei poate genera 2 lei penalizare pe zi, adică 60 de lei într-o lună. Dacă proprietarul nu plătește mai multe luni la rând, fiecare listă are propriul termen, iar restanțele se suprapun și se acumulează separat.

După aproximativ 90 de zile de la afișarea unei liste neplătite, proprietarul poate fi deja în situația de a fi dat în judecată. Articolul 78 permite asociației, prin președinte, să inițieze acțiunea în instanță după mai mult de 60 de zile de la scadență. Nu există o regulă care să ducă automat la executare în a treia lună, însă acesta este momentul în care asociația poate începe procedurile legale. Înainte de a ajunge în instanță, administratorul trebuie să notifice în scris proprietarul.

Ce măsuri poate lua asociația de propietari

Legea oferă asociației și o garanție suplimentară: ipoteca legală. Conform articolului 80, asociația are ipotecă asupra apartamentului pentru sumele datorate și un privilegiu asupra bunurilor mobile ale proprietarului. Ipoteca poate fi înscrisă în cartea funciară, fără ca locuința să fie preluată sau vândută imediat, dar poate complica orice tranzacție viitoare.

Dacă datoria rămâne neplătită și asociația obține un titlu executoriu, se poate ajunge la executare silită. Recuperarea banilor poate viza veniturile sau bunurile proprietarului, iar în cazuri extreme poate afecta și imobilul. Totuși, trei luni de restanță nu duc automat la pierderea apartamentului. Procedurile sunt clare, au termene și presupun mai multe etape.

Pentru proprietar, riscul real este creșterea rapidă a sumei datorate, prin penalități, cheltuieli de judecată și costuri de executare. O discuție cu asociația și plata treptată a restanțelor pot preveni transformarea unei datorii mici într-o problemă juridică dificil de gestionat.

CITEŞTE ŞI: Amendă uriașă de 100.000 lei pentru românii care locuiesc la bloc în 2026 și nu obțin aceste semnături. Mulți nici nu știu că este nelegal

Indexări la prețul apei potabile și canalizării în mai multe judete din România. Câți banii vor scoate românii din buzunare